Particularitatile culturii de morcov in campul legumicol din ferma didactica

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Particularitatile culturii de morcov in campul legumicol din ferma didactica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 28 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

ARGUMENT 4
IMPORTANȚA CULTURII DE MORCOV 5
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CONDIȚIILE PEDOCLIMATICE DIN FERMA DIDACTICĂ 8
Relieful 8
Clima 9
Precipitațiile atmosferice 10
Vânturile 10
Solurile 11
CERINȚE DE VEGETAȚIE ALE MORCOVULUI 12
Temperatura 12
Umiditate 12
Lumina 12
Solul 12
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MORCOVULUI 14
MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII 19
CONCLUZII 21
BIBLIOGRAFIE 22
ANEXE 23

Extras din document

ARGUMENT

Pentru întreținerea funcțiilor vitale, omul are nevoie de hrană, care să-i asigure integral cerințele nutritive, menținerea capacității activităților fizice și intelectuale, în condiții de sănătate deplină. O alimentație rațională presupune folosirea în dieta zilnică atât a alimentelor de origine animală cât și a celor de origine vegetală, care, furnizează, în proporții echilibrate, factorii nutritivi: glucide, protide, lipide, săruri minerale apă și vitamine. Pe baza conținutului în aminoacizi esențiali, valoarea biologică a protidelor clasifică legumele, în ordine descrescândă astfel: spanac, frunze de pătrunjel, conopidă, praz, mazăre verde, salată, varză, fasole verde, gulii, ardei, tomate, castraveți, morcov.

Cultivarea unor soiuri și hibrizi de mare productivitate, cu calități tehnologice și nutriționale superioare, rezistenți la agenți patogeni și la condiții adverse de mediu, care datorită bogăției în vitamine și alte substanțe bioactive, intră curent în hrana omului sub forme variate, crude sau preparate culinare, din produse proaspete sau conservate prin procedee diferite de sterilizare, congelare sau fermentare. Interesul pentru consumul de legume obținute în special prin culturi ecologice, ca furnizor de vitamine a crescut din ce în ce mai mult odată cu precizarea rolului de antidot pe care-l au cu precădere betacarotenul, acidul ascorbic și tocoferolul (vitamina E), în cazul tulburărilor genetice, care au ca și cauze etiologice acțiunea factorilor poluanți fizici, chimici și biologici tot mai prezenți în mediul nostru de viață.

În alimentația rațională a omului, legumele pe lângă alte produse de origine vegetală și animală, sunt considerate un factor de bază al sănătății umane. Alături de valoarea alimentară, efectele terapeutice și finețea preparatelor culinare din legume, contribuie la creșterea interesului consumatorilor pentru astfel de alimente.

Originar din zona mediteraneană, morcovul a fost cultivat încă din vremea romanilor și a galilor, fiind considerat un aliment deosebit de valoros, cu proprietăți terapeutice multiple, valabile în combaterea unei game largi de afecțiuni.

Sub denumirea științifică de Daucus carota (din familia Umbelliferae), morcovul s-a dovedit util atât prin rădăcinile îngroșate, cât și prin semințele uscate și frunze. Fiind foarte bogată în vitamine, zaharuri și săruri minerale, rădăcina suculentă de morcov, de culoare galbenă-portocalie, a fost utilizată de multe secole în medicina tradițională ca un component energizant, un aliment esențial pentru copii, bolnavi, femei gravide și bătrâni și o sursă excepțională de substanțe antioxidante naturale.

În această lucrare am studiat importanța, cerințele față de factorii de vegetație și tehnica cultivării în câmp a morcovului dar și a influenței acesteia pentru obținerea unor producții de calitate în condițiile întâlnite în ferma didactică.

IMPORTANȚA CULTURII DE MORCOV

Morcovul prezintă o gamaă foarte largă de forme de utilizare.se folosește proaspăt, în salate și pentru sucuri, în diverse preparate culinare si în industria alimentară la prepararea unor conserve și a sucurilor vitaminizate sau sun formă deshidratată si faină. Frunzele tinere se pot consuma ca salată, iar semințele ca aromatizant.

Rădăcina de morcov prezintă o valoare alimentară ridicată datorită, conținutului de glucide, lipide, protide, vitamine (provitamina A = carotene, C, B1 si B2), săruri minerale de calciu, fier, fosfor.

Conținutul biochimic al radăcinilor depinde de soi și este foarte mult influențat de condițiile pedoclimatice si sitemul de fertilizare. Astfel, determinările privind dinamica acumulării glucidelor, pe component, la soiul de morcov Chantenay, au demonstrate că in anii cu veri ploioase si reci predomină monoglucidele, iar in anii secetoși poliglucidele solubile (Panait Tinca, 1974). Acumularea carotenului este foarte sensibil influențata de factorii genetici, regimul de irigare , fertilizare si temperatură. Microelementele Bo, Cu, Zn, aplicate pe un sol bogat in NPK îmbunătățesc calitatea rădăcinii si favorizează acumularea carotenului în cantitate mai mare ( Florescu Elena, 1960, Panait Tinca, 1974)

Datorită prezenței simultane a unor cantități mari de provitamina A, vitamine din grupa B si a vitaminei Ccu rol antioxidant, a substanțelor minerale ca si a fibrelor pectocelulozice cu capacitate mare de hidratare care permit reținerea unor rezidii toxice rezultate din metabolism (colesterol, radicali liberi), morcovul poate fi considerat un medicament.Are însușiri terapeutice fiind utilizat in scopuri medicinal pentru normalizarea funcțiilor organismului uman mai ales a celor digestive și hepatice, in anemii și tulburări de creștere la copii, ca diuretic, în afecțiunile sistemului nervos, rheumatism, boli de ochi. Sucul proaspăt are effect energizant, antiinfecțios, antiulceros și anticancerigen, fiind recomandat in consumul alimentar zilnic mai ales la copii, gravid, diabetic și în cele mai restrictive diete. De asemenea, ceaiul din semințe se utilizează în cosmetic.

Din punct de vedere economic, morcovul este o cultură important, care permite producătorilor

Efectuarea unor culture timpurii ale căror producții se pot valorifica primăvara, începând din luna mai, la preturi ridicate, cât si a unor culturi de toamna destinate păstrării si valorificării rădacinilor in timpul iernii.

Datorită efectuării mecanizate a celor mai multe dintre lucrări, cultura morcovului este considerată relative extensivă. Consumul foarte mare de forță de munca este reprezentat de plivitul buruienilor pe rând si răritul plantelor, lucrări ce necesită peste 700 ore om/ha. Creșterea producției medii de peste 20 t/ha prin cultivarea unui sortiment de soiuri si hibrizi F1 cu potențial productiv ridicat, rezistenta genetică la boli, ca și prin practicarea unor tehnologii modern, reprezintă de asemeni, măsuri importante de mărire a eficienței econimoce a culturii morcovului.

Creșterea eficienței economice în cultura morcovului se poate realize prin organizarea unor ferme specializate de minimum 10-15 ha in cadrul în cadrul asociațiilor de cultivatori care să permită dotarea si exploatarea eficientă a unor mașini si utilaje specifice și mecanizarea integral a lucrarilor. Pe suprafețe mai mari, combaterea buruienilor trebuie făcută cu deosebită atenție în doua momente : la pregătirea terenului si imediat dupa semănat, iar la însămânțare se recomandă utilizarea semințelor granulate pentru eliminarea răritului. Aceste măsuri preconizeaza reducerea consumului de forță de muncă manuala la aproximativ 190 ore- om/ha.

Fisiere in arhiva (1):

  • Particularitatile culturii de morcov in campul legumicol din ferma didactica.doc

Bibliografie

1. Ciofu R. , Popescu V., Chilom P. (2004) - Tratat de legumicultură, Ed. Ceres, București
2. Voican V., Lăcătuș V. (2004) - Cultura protejată a legumelor în sere și solarii, Ed. Ceres, București
3. Popescu V., Popescu A (2008) - Cultura legumelor în câmp și în solarii, M.A.S.T. București
4. Butnariu H., Indrea D., Petrescu C (1992) - Legumicultură, Ed. Didactică și Pedagogică, București