Patologie - Bolile Zmeurului si Murului

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Patologie - Bolile Zmeurului si Murului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: giamanu camela , cristescu ioan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

CAP.I INTRODUCERE pag 3
Zmeura (Rubus idaeus) pag3
Componentii principali pag3
Proprietati si indicatii pag3
Murul pag4
Denumire stiintifica:Rubus fruticosus. Fam. Rosaceae pag4
CAP.II BOLILE ZMEURULUI pag 5
a.Bolile bacteriene si fungice
1.Antracnozele pag6
2. Arsura lastarilor pag6
3.Spur blight pag6
4.Mucegaiul gri pag6
5. Putregaiul radacinilor pag7
6.Vestejirea pag7
7.Fireblight pag7
8.Pătarea frunzei la zmeur/virusul pestriţ pag7
9.Fainarea pag8
10.Rugina pag8
b.Bolile virale
1.Mozaicul zmeurei pag9
2.Raspberry leaf curl virus pag9
3.Tomato ringspot virus pag9
CAP.III BOLILE MURULUI pag 10
Orange rust – rugina portocalie pag10
Rugina lăstarilor şi a frunzelor pag10
Putrezirea rădăcinii – Phytophtora pag10
Focul bacterian – Erwinia amylovora pag11
Daunatorii murului pag12
CAP.IV ANALIZA INTERACTIUNII DINTRE
PATGENI SI PLANTE pag16
CAP.V CONCLUZII pag17
BIBLIOGRAFIE pag18

Extras din document

Zmeura (Rubus idaeus)

Zmeura este o sursa bogata de vitamina C, de fibre solubile, pectina; contine si mici concentratii de calciu, potasiu, fier si magneziu - minerale vitale pentru convalescenti, dar si pentru afectiuni cardiovasculare, oboseala sau depresie, stari febrile. Fiind un astringent natural, are efecte benefie asupra tractului digestiv si in afectiunile gingivale

Arbore fructifer inalt pana la 2,5 m, cu ramuri spinoase, frunze argintii pe partea inferioara, flori albe si fructe rosii, aromate, comestibile. Mai este cunoscut sub denumirea de rug de munte. Creste bine pe soluri luminoase, pe coaste stancoase, in special in taieturi de padure din zona de deal si de munte. Este cultivat pentru fructele sale parfumate, gustoase si hranitoare. In scopuri medicinale se folosesc frunzele tinere, care se recolteaza inaintea si in timpul infloririi. Foliolele se usuca la umbra, in strat subtire, in locuri bine aerate. Frunzele (Folium rubi idaei) uscate au miros pjacut si gust astringent. Fructele se recolteaza esalonat, pe masura coacerii.

Zmeurul (Rubus idaeus) este un arbust tufos, peren, cu lăstari târâtori, cu tulpini drepte, arcuite spre vârf, cu ghimpi drepţi, de forma unor ace, adeseori plasaţi numai pe partea inferioară. Zmeurul aparţine familiei Rosaceae.

Frunzele sunt compuse din 3-7 foliole, dinţate pe margini, verzi pe faţa superioară, albicioase pe cea inferioară. Sunt folosite proaspete sau uscate la preparea de ceaiuri medicinale, care sunt recomandate pentru tratarea durerilor menstruale.

Florile sunt albe, compuse din 5 sepale, 5 petale şi numeroase stamine, şi reprezintă o sursă importantă de nectar pentru albinele producătoare de miere.

Fructul, care se numeşte zmeură, este de culoare roşie, cu miros plăcut şi gust acrişor-aromat. Zmeura se cultivă din două motive: pentru consumul fructelor în stare proaspătă şi pentru procesare industrială. Din zmeură se extrage xilitolul, care este un îndulcitor artificial folosit mai ales în tratarea şi prevenirea cariilor dentare.

Zmeurul înfloreşte începând din mai până în iulie. Creşte spontan în locuri stâncoase, luminişuri de păduri, regiuni deluroase şi muntoase. Zmeura poate fi intâlnită pe întreg teritoriul României, fiind o plantă specifică zonelor cu climă temperată.

Componentii principali:

Tanin (circa 10%), vitamina C (circa 800 mg%) si substante de natura flavonoidica.

Proprietati si indicatii: Intern: astringent, dezinfectant micsoreaza aciditatea gastrica {in diaree, gastrite hiperacide, arsura la stomac, ca si in alte afectiuni ale aparatului digestiv; Ceaiul din frunze si ramuri tinere se bea contra tusei, racelii si fierbintelii, precum si contra durerilor de cap, de stomac si de inima; se mai foloseste si pentru bolile de rinichi. Extern: frunza uscata la soare, se foloseste pentru buboaie vinete: se inmoaie in apa calduta, se pune pe ele si se leaga cu o cirpa curata.

Murul

Denumire stiintifica:Rubus fruticosus. Fam. Rosaceae.

Murele sunt foarte bogate in vitamina E, C si contin cantitati utile de potasiu si pectina (o fibra solubila). Sunt bune in afectiunile cardiovasculare, circulatorii si cutanate, dar si in tratamentele diareei. Se consuma proaspete. Frunzele de mur contin acid tanic si sunt mult folosite in medicina naturista.

Denumiri populare: mur de padure, mur negru, mur paduret salbatec, mura, mur tufos, rug, rug de mure.

In traditia populara: ceaiul din frunze si vlastari tineri sau decoctul radacinii se lua contra tusei, diareei si dizenteriei. Fiertura din frunze, flori si ramuri tinere, se folosea la bronsite. La Rasinari, murele se fierbeau cu untura si se luau contra tuberculozei pulmonare. Vinul din mure se lua la catare. Ceaiul si decoctul din rug sfaramat si amestecat cu unsoare de porc, se facea o alifie contra bubelor la copii. Ceaiul din decoct de mure se lua contra leucoreei. Cu frunze arse sfaramate se facea o alifie pentru bube la copii. Se folosea de asemenea in multe leacuri mai ales in ceaiuri impotriva raguselii si a junghiului provenit din raceala.

Compozitie chimica:fructele-84% apa, acid izocitric, succinic, oxalic si malic, monoglucida cianidica, zahar, materii grase, proteine, tanin, flavone, un principiu colorant, saruri minerale, calciu, magneziu, fosfor, potasiu, dar difera de solul in care au fost crescute. Vitaminele A, B1, B2, B5, B6, C, E.

Frunzele, mugurii ramurile tinere: tanin, flavone, acizi organici: malic, succinic, lactoizocianic, oxalic, vitamina C, inozitol, celuloza si multe alte substante minerale.

Actiune farmaceutica: frunzele-astringente, antiseptica, dezinfectante, fac imposibila inmultirea microbilor, modereaza secretiile, provoaca strangerea tesuturilor, antidiareice dezinfectante, stomahic, spasmolitice.

Fructele: tonic, astringente, laxative, depurative, nutritive, Regleaza actiunea melaninei fiind utila celor cu dereglari ale acestei substante (vitiligo, etc), reda acuitatea vizuala, reface celulele lezate ale tubului digestiv. Este util in diabet.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni dermatologice, afectiuni oculare, afectiuni pulmonare, afte, amigdalita, anemie, angine, boli de colagen, boli renale, bronsite, cancer, ciclu menstrual neregulat, constipatie cronica, colita de putrefactie, ciclu menstrual neregulat cu hemoragii mari, dezinfectant intestinal, diabet, diaree, dismenoree, enterocolite, fisuri anale, gastrita hipoacida, gingivite, hemoragii, hemoroizi, inflamatii laringo-esofagiene, infectii intestinale sau urinare, leucoree, psoriazis, refacerea celulara mai ales a tubului digestiv, chiar si la cei recent operati, stomatite, ulcer gastric, varice.

BOLILE ZMEURULUI

Zmeura si murul pot fii infectate de o serii de boli virale si fungice , care , pot varia in functie de severitate si de actiunea lor asupra plantei. Aceste boli au potentialul de a limita calitatea , randomentul si longevitatea fructului.

Cele mai frecvente boli fungice sunt antracnozele, malura si mucegaiul gri , aceste boli pot determina defolierea , ruperea bastoanelor de lemn , reducera productie dar si rezistenta peste iarna. Alte boli cum ar fi phytophtora root rot , mucegaiul pulverulent , rugina pot afecta culoarea frunzelor si standurile de zmeura darn u sunt considerate ca fiind importante pentru ca nu pun viata in pericol , deasemenea severitatea bolilor variaza in functie de conditiile meteorologice si de practicile culturale .

Pentru a maximize productia de zmeura se necesita o serie de masuri de protectie a plantei si deasemenea o buna cunoastere a bolilor fecvente pentru a face o buna analiza a produului infestat .

Fisiere in arhiva (1):

  • Patologie - Bolile Zmeurului si Murului.doc