Pensiune agroturistică zona Maramureș

CAPITOLUL 1

ZONA GEOGRAFICA MARAMURES

Judetul Maramures este situat în partea de nord - vest a tării, între paralelele

47020’00” si 48000’15” latitudine nordică si meridianele 22052’30” si 25007’30”

longitudine estică, fiind învecinat cu judetele Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistrita – Năsăud si Suceava. La nord este delimitat de frontiera României cu Ucraina, râul Tisa formând granita naturală pe o lungime de 62 km.

Distanta dintre punctele extreme vest si est ale judetului este de 160 km, iar

dintre cele de nord si sud este de 60 km, ceea ce conferă Maramuresului o formă

alungită în directie longitudinală. În limitele geografice judetul Maramures are o

suprafată de 630436 ha (2,6% din suprafata României).

1.1. Relieful

Relieful judetului Maramures este variat:

- zona montană - 43 %;

- dealuri, podisuri si piemonturi - 30 %;

- depresiuni - 27 %.

Părtile joase ale depresiunilor coboară până la 135 m pe Somes la Seini si

204 m pe Tisa. Contrastele de altitudini sunt mari: Pietrosul Rodnei (2303 m) domină

Depresiunea Maramuresului cu peste 1600 m, iar Ignisul (1307 m) se ridică peste

Depresiunea Baia Mare cu aproximativ 1000 m.

Altitudinea medie a principalelor localităti:

- Baia Mare – 226 m

- Baia Sprie – 358 m

- Sighetu MarmaŃiei – 267 m

- Cavnic – 580 m

- Tg. Lăpus – 331 m

- Viseu de Sus – 491 m

- Borsa – 657 m

- Somcuta Mare – 205 m

- Ulmeni – 171 m

- Dragomiresti – 439 m

- Sălistea de Sus – 441 m

1.2. Clima

Judetul Maramures are un climat temperat-continental moderat, care se diferentiaza in doua zone climatice: zona climatului montan, cu topoclimat specific de depresiuni intramontane (Depresiunea Maramures) si zona climatului de dealuri, cu altitudini de 300 pana la 800, cu un topoclimat de depresiuni submontane.

Climatul montan, influentat de masele de aer subpolar, se caracterizeaza prin veri scurte si ierni lungi de 7-8 luni. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre -2 la -6 grade Celsius in Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului si Tibles.Temperatura medie in lunile Inuarie,-10 la -6 grade Celsius,temperatura medie in iulie, 8 la 12 grade Celsius,numarul zilelor fara inghet de 80-120. Precipitatiile medii anuale, 1000-1400 mm sunt in cea mai mare parte a anului sub forma de lapovita si ninsoare (la peste 1.700 m altitudine).

Muntii Gutai-Ignis au o clima mai moderata,sub influenta maselor de aer din vest,cu temperaturi medii anuale de 2 la 6 grade Celsius,numarul zilelor fara inghet 120-150. Precipitatiile medii anuale 1.000-1.200 mm, iar zilele cu strat de zapada 100-150. Depresiunea Maramures, la adapostul Muntilor Rodnei si Maramuresului, ce formeaza un paravan in calea curentilor de N-E, atenueaza asprimea iernilor, determinand un climat mai moderat, temperatura medie anuala este de 8,5 grade Celsius.

1.3. Flora si fauna

În judetul Maramures au fost inventariate speciile de flora si fauna:

- 258 specii de flora (7 specii din încrengatura Briophyta, 18 specii din încrengatura Pteridophyta, 11 specii din încrengatura Gymnospermatophyta, si 222 specii din încrengatura Angiospermatophyta);

- 354 specii de fauna (40 specii din clasa Pisces, 14 din clasa Amphibia, 11 din clasa Reptilia, 230 specii din clasa Aves si 59 specii din clasa Mammalia).

Din punct de vedere fitogeografic, dupa S. Rivas Martmez, acest teritoriu apartine imperiului Holarctic, regiunea Eurosiberiana, provincia Carpatica, districtul Est-Carpatic.

Compozitia floristica a acestor munti (elementele floristice) atesta raionarea lor în aceste unitati floristice.

Cercetarile botanice întreprinse pâna în prezent evidentiaza încadrarea acestui teritoriu în complexul general al florei Carpatilor, având o flora caracteristica Carpatiior Orientali, cu o biodiversitate ridicata.

În flora bogata a acestor munti exista numeroase specii, cu o raspândire foarte larga în regiune sau în tara, însa cuprinde si un numar însemnat de raritati floristice.

Se remarca în teritoriul parcului numarul relativ mare al elementelor endemice (26) caracteristice Carpatilor ca: Achillea schurii, Aconitum hosteanum, Aconitum moldavicum. Aconitum romanicum, Armeria pocutica, Campanula carpatica, Campanula rotundifolia ssp. polymorpha, Cardamine glanduligera, Cardammopsis neglecta, Centaurea carpatica, Chrysosplenium alpinum, Dianthus tenuitblius, Dianthus carthusianorum ssp. flora-andercoiani, Erysimum wittmannii ssp. transsilvanicum, Festuca carpatica, Genista tinctoria ssp. oligosperma, Heracleum carpaticum, Hieracium kotschyanum. Leucanthemum waldsteinii, Melanpyrum saxosum, Phyteuma tetramerum, Phyteunia vagnen. Poa granitica ssp. disparillis, Pulmonaria rubra ssp. filarszkyana, Silene nutans ssp. dubia, Trisetum fuscum.

Aceste elemente sunt formate în diferite etape fitoistorice si pastrate pâna în prezent. Ele sporesc substantial valoarea botanica a acestui masiv si imprima o nuanta particulara florei Muntilor Maramuresului.

Clima continental - temperata din zona studiata, relieful de deal si de munte pe care s-au format în general soluri specifice - argiluvisoluri , cambisoluri si spodosoluri - au favorizat formarea unor tipuri de padure constituite în general din fâgete, goruneto fagete si molidisuri, precum si unele specii de amestec.

Pe teritoriul studiat, cele mai reprezentative tipuri de padure sunt:

- făget montan pe soluri scheletice cu flora de mull

- amestec de fag si rasinoase pe soluri schelctice

- făget de deal cu flora de mull

- făget cu Festuca drymeia

- molidis cu Luzulla silvatica

- amestec de rasinoase si fag cu Festuca drymeia

- făget de deal pe soluri scheletice cu flora de mull

- gorunet cu flora de mull

- gorunet de coasta cu graminee si Luzula luzuloides

- molidis cu Vaccinum myrtililus

- bradeto-faget cu flora de mull