Pensiunea Casa Tisaru

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Pensiunea Casa Tisaru.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 25 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Marcu Marius

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I – Studiul cadrului general al zonei agroturistice 2
1. 1 Amplasarea geografică satului Lepşa – Tulnici 7
1.2 Factorii de climă 10
1.3 Solul, flora şi fauna 10
1.4 Relief 15
1.5 Reţeaua hidrografică 16
1.6 Infrastructura 17
Capitolul II – Studiul caracteristicilor generale
cu privire la agroturistică 18
2.1 Tipurile de agroturistică 18
2.2 Tipul de construcţie al pensiunii 18
2.3 Motivaţia alegerii acestui tip de agroturistică 18
Capitolul III – Studiul bazei tehnico – materiale agroturistice 20
3.1 Facilităţi şi servicii 20
3.2 Măsuri de protejare a zonei 25
Bibliografie 26

Extras din document

INTRODUCERE

În lucrarea de faţă mi-am propus ca prin prezentarea succintă a monografiilor judeţului Vrancea (Lepşa) să pun la dispoziţia cititorilor acele date şi fapte care mi s-au părut mai semnificative, cu privire la geografia fizică, istoria populaţia, localităţile urbane si rurale, resursele naturale, economia, instituţiile social – culturale.

Turismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare în cea de a doua jumătate a secolului XX. Acesta se datorează preoponderent evoluţiei modalităţilor de transport, dar şi a creşterii nivelului de trai, precum şi speranţei de viaţă a oamenilor.

În decembrie 1989, România a devenit din nou naţiune liberă, astfel poate primi turişti din întreaga lume pentru a se bucura de bogăţiile ce le oferă.

România are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, ţara este extrem de diversificată - se pot vizita fortăreţe medievale, mănăstiri bizantine, casteluri şi case ţărăneşti decorate după specificul regional.

Mai mult decât atat, aceste obiective pot fi vizitate şi cu beneficiul unor hoteluri, moteluri, pensiuni şi restaurante amenajate conform standardelor occidentale.

Pentru cei ce vor să evadeze în locuri ferite de mâna omului, aceştia pot opta pentru drumeţii pe traseele turistice ce strabat Carpaţii româneşti – un lanţ de munţi primitori în toate anotimpurile, atât pentru trasee montane vara, cât şi pentru facilităţile oferite iubitorilor de sporturi de iarnă.

Toate aceste trăsături fac din Romania o ţară cu obiective turistice specifice unei zone temperate cu expunere la o coastă litorală şi la o creastă montană. Însă, România este cunoscută mai ales pentru particularităţile geomorfologice unice în lume.

În continuare o să încerc sa prezint câteva din caracteristicile zonei Lepşa, respectiv a pensiunii ,,Casa TISARU”.

CAPITOLUL I

Studiul cadrului general al zonei agroturistice

Numele Vrancea este atestat printr-un document scris în latinã, datat 2 iulie 1431, în transcrierea VARANCHA. Referindu-se la la VARANCHA, B.P. Haşdeu a emis opinia cã termenul aparţine fondului lexical de origine traco-dacicã(Vran ar însemna pãdure, munte). Vrancea a fost un ţinut al transhumanţei, fapt de necontestat care şi explicã caracterul sãu pãstoresc şi tradiţiile etnofolclorice. În Vrancea, la Soveja a fost culeasã balada “Mioriţa”. Pe aceste locuri se aflã cele mai reprezentative monumente ale rãzboiului de reîntregire naţionalã şi teritorialã(1916-1918), mausoleele eroilor români de la Mãrãşeşti, Mãrãşti, Soveja şi Focşani.

Ca instituţii de culturã şi civilizaţie pot fi amintite :

Muzeul satului vrâncean, situat în Crîngul Petreşti, Muzeul Unirii din Focşani, Rezervaţia naturalã Cascada Putnei, de pe teritoriul comunei Tulnici, Rezervaţia geologicã “Focul viu”, din zona montanã Andreiaşu, Ansamblul arhitectonic Piaţa Unirii din Focşani, cu obeliscul realizat de sculptorul Ion Jalea.

Personalitãţi marcante ale istoriei şi culturii româneşti au vãzut lumina zilei pe acest ţinut : mitropolitul Varlaam al Moldovei, deputatul în parlamentul Moldovei, Ion Roatã, pictorul Gh.M. Tãtãrãscu, arhitectul Ion Mincu, pãrintele şcolii naţionale de arhitecturã, scriitorul şi diplomatul Duiliu Zamfirescu, savantul Simion Mehedinţi, creator al şcolii româneşti de geografie.

Judeţul Vrancea oferã numeroase posibilitãti de drumeţie şi odihnã : staţiunea Soveja, cunoscutã pentru cel mai ozonat aer din ţarã, valea Putnei – Lepşa, podgoriile şi beciurile domneşti de la Panciu şi Odobeşti.

Actualul judet Vrancea cuprinde, in proportie de doua treimi, fostul Tinut Putna, mentionat inca din secolul XV, avand ca nucleu de constituire Tara Vrancei, la care s-a adaugat, in 1968, o parte din fostul judet Ramnicu-Sarat. Vrancea istorica, delimitata in partea de nord-vest a judetului, a existat ca stat taranesc autonom, stapanind in comun un sigur trup de mosie, inainte de intemeierea Tarii Romanesti si a Moldovei.

Tinutul Putnei a intrat oficial in hotarele Moldovei, cu autonomia amintita in 1482, cand Stefan cel Mare a stabilit granita cu Tara Romaneasca pe raul Milcov, in 1591

alipindu-i-se Adjudul si partile dinspre rasarit.

La 24 aprilie 1574, la Jiliste, langa Focsani, Ion Voda cel Cumplit a obtinut o victorie stralucita imporiva ostilor turcesti. Istoria consemneaza in aceste locuri si alte evenimente memorabile: trecerea prin tinutul Putnei si prin Focsani a lui Mihai Viteazul in 1600, in drumul sau victorios pentru realizarea visului unirii intr-un singur stat a Tarii Romanesti, Moldovei si Transilvaniei.

Intre anii 1714 si 1734, vrancenii au luptat impotriva cotropirii de catre maghiari a unor munti daruiti lor de catre marele Voievod, iar in primele doua decenii ale secolului XIX pentru iesirea din boieresc, Vrancea fiind facuta danie visternicului Iordache Rosset Roznovanu de catre domnitorul Constantin Ipsilanti.

Dezvoltarea social-economica si culturala dintre cele doua razboaie mondiale si apoi din anii socialismului s-a inscris pe coordonatele generale ale evolutiei Romaniei, un reviriment cunoscand dupa 1990, judetul Vrancea situandu-se printre primele din tara in ceea ce priveste economia de piata.

Fisiere in arhiva (2):

  • Pensiunea Casa Tisaru
    • Cuprins.doc
    • Pensiunea Casa Tisaru.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA BIOTERRA, BUCUREŞTI FACULTATEA DE MANAGEMENT AGROTURISTIC FILIALA FOCŞANI Prezentarea unei pensiuni agroturistice din judetul Vrancea.