Pensiunea Santa Lucia

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Pensiunea Santa Lucia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 34 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Dascalu Culai

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I – Studiul cadrului general al zonei agroturistice 2
1. 1 Amplasarea geografică sat Greşu – Tulnici, Vrancea 11
1.2 Factorii de climă 15
1.3 Relief şi constituţie geologică 16
1.4 Solurile 17
1.5 Flora şi fauna 18
1.6 Reţeaua hidrografică 22
1.7 Infrastructura 23
Capitolul II – Studiul caracteristicilor generale
cu privire la agroturistică 24
2.1 Tipurile de agroturistică 24
2.2 Tipul de construcţie al pensiunii 24
2.3 Motivaţia alegerii acestui tip de agroturistică 26
Capitolul III – Studiul bazei tehnico – materiale agroturistice 27
3.1 Facilităţi şi servicii 27
3.2 Măsuri de protejare a zonei 29
Bibliografie 30

Extras din document

INTRODUCERE

Agroturismul este acea forma de turism în care persoana (sau grupul) se deplasează, cazează şi îşi desfăşoară activitatea într-un cadru natural, în mediul rural.

Agroturismul este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească prin implicarea turiştilor în viaţa gospodăriei şi furnizarea acestora de servicii si activităţi (masă, cazare, interacţiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei ţărăneşti, fără a-i conturba acesteia specificul.

Turismul rural îmbrăţişează toate activităţile turistice derulate în mediul rural, având drept scop valorificarea potenţialului natural şi uman al satelor.

Teritoriul Romaniei prezinta: o mare varietate de valori culturale istorice - arta populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice - un cadru natural armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural romanesc in mod special.

Începand cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renaste. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale. Una din acestea este Federatia Romana entru Dezvolatare Montana (1990), care isi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului. Urmeaza Agentia Romana pentru Agroturism (1995) ce isi propune racordarea agroturismului romanesc la sistemul interantional si Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC) – 1994 -, membra a Federatiei Europene de Turism Rural (EUROGITES).

Din rândul acestora ANTREC este cea mai viabila si in maer parte a realizat ceea ce isi propunea la fondare:

- identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul sătesc;

- formarea profesionala prin colocvii, seminarii, cursuri de lunga si scurta durata;

- burse de specializare;

- schimburi de experiente in tara si in strainatate;

- editarea de buletine informative si reviste;

- infiintarea unei banci de date;

- cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tara si strainatate;

- campanii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare;

- participarea la targuri ssi expozitii nationale si internationale;

- realizarea unui sistem dee rezervati in turismul rural romanesc.

În această lucrare voi prezenta câteva caracteristici zonale pe lânga prezentarea pensiunii „Santa Lucia”, o opţiune de cazare ideală pentru o vacanţă în mijlocul naturii, petrecerea unor momente de neuitat alături de familie şi prieteni.

CAPITOLUL I

Studiul cadrului general al zonei agroturistice

Scurt istoric

Stravechi pământ romanesc, Vrancea constituie o punte de legatura intre cele trei provincii istorice romanesti - Moldova, tara Romaneasca si Transilvania.

Judetul Vrancea, inclus in teritoriul tinutului Putna de altadata, a apartinut inainte de anul 1475 Munteniei, care-si intindea hotarul pana in apropiere de Bacau.

Acest fapt este pus in evidenta atat de documentul din 1407, dat de Alexandru cel Bun in vederea reglementarii exportului si importului, cat si de cel din 1460, dat de Stefan cel Mare, prin care Bacaul este amintit ca centru de vama. Mai tarziu i se adauga "tara Vrancei", care s-a bucurat totusi de privilegii si libertati speciale, iar dupa anul 1482, in urma luptelor dintre Stefan cel Mare si domnii Munteniei, tinutul Putna se extinde pana la apa Milcovului unde, dupa mai bine de 20 ani de neintelegeri dintre domnitorii munteni si domnul Moldovei, Stefan cel Mare, se statorniceste hotarul dintre cele doua tari surori.

Ţinutul Putna era condus de un staroste care avea depline puteri administrative şi militare. Acesta îşi exercita puterea şi asupra vornicului de Vrancea, cât şi a panţârilor acestuia. Printre staroştii de Putna, cei mai cunoscuţi au fost: cronicarii Moldovei Miron Costin şi Ion Neculce, Manolache Ruset, fratele vistiernicului Iordache Ruset etc.

Începând cu domnia lui Alexandru Ioan Cuza, conducătorul administrativ al Putnei poartă numele de prefect.

Ţinutul Putna şi apoi judeţul cu acelaşi nume a inclus parţial teritoriul actualului judeţ Vrancea. Această situaţie s-a menţinut până la prima împărţire administrativ-teritorială din anul 1950, când teritoriul actual al judeţului se încadra în raioanele Vrancea şi Focşani.

Începând cu ultima împărţire administrativ-teritorială din anul 1968, judeţul Vrancea, suprapus raioanelor Vrancea şi Focşani, cuprinde aproape în întregime judeţul Putna şi aproximativ 1/3 din judeţul Râmnicu Sărat, considerate în limitele anului 1938.

Judeţul Vrancea cuprinde un teritoriu foarte variat atât din punct de vedere al altitudinii şi a formei de relief, cât şi ca origine şi vârste geologice.

În conformitate cu istoria lui geologică, teritoriul judeţului Vrancea este de origine sedimentară, întrucât suprafaţa sa corespunde cu ariile bazinelor sedimentare ce s-au succedat în timp şi în care s-au depus sedimente marine fluvio-lacustre şi continentale.

Particularităţile reliefului au determinat o structură de soluri foarte variate şi complexe.

În Câmpia Siretului predomină cernoziomul şi solurile aluvionare care au fertilitate ridicată, în zona dealurilor înalte solurile podzolice cu un pronunţat proces de eroziune, în depresiunile submontane solurile brune tipice, iar pe culmile montane mai înalte se găsesc soluri brune acide podzolice, podzoluri turboase sau humus brut.

Fisiere in arhiva (2):

  • Pensiunea Santa Lucia
    • Cuprins.doc
    • Pensiunea Santa Lucia.doc

Alte informatii

Prezentarea unei pensiuni agroturistice din judetul Vrancea.