Pepiniera Pomicolă

ARGUMENT

Am ales tema “ Pepiniera pomicolă , considerand ca speciile pomicole cultivate in gradina casei reprezinta o ocupatie placuta , profitabila care contribuie la bugetul familiei .

Consider ca alimentatia rationala nu poate fi conceputa fara fructe care trebuie sa participe in ratia zilnica cu 15 -20% .

Cultura pomilor in gradina casei are darul sa ridice gradul de confort, prin imbunatatirea microclimatului , combaterea poluarii aerului , pune in evidenta aspectul cladirilor si mentine si ajuta la petrecerea placuta a timpului liber .

Venituri importante pentru bugetul familiei se pot obtine prin valorificarea in stare proaspata a fructelor , sau prin prelucrarea industriala a fructelor in urma carora se obtin geluri , gemuri , dulceturi , sucuri , nectaruri , compturi .

Fructele deshidratate prune , mere , pere , piersici , caise se valorifica la preturi mari , rezultand in jur de 250 -300 Kg fructe uscate pe suprafata de 500 m2 livada .

Consider ca pepiniera este unitatea ce se ocupa cu producerea materialului saditor , pomicol de la samanta si pana la plantarea in livada .

Obtinerea unui material saditor de calitate superioara si autentic impune utilizarea a numeroase materiale si lucrari ce se desfasoara in cadrul unor sectoare specifice pepinierei organizate in parcele .

Tehnologia obtinerii pomilor altoiti impune prezenta protatltoiului si altoiului pentru mentinerea caracterului fidel al unui soi .

Soiurile speciilor pomicole prezinta caracteristica de a nu-si transmite prin seminte calitatile lor necesitand astfel obtinerea pomilor altoiti .

Consider capsunile drept primele fructe autohtone ale anului atragatoare si pretuite ca gust si aspect in comparatie cu restul fructelor , se bucura de apreciere din partea consumatorului si totodata se pot obtine venituri importante .

Tinand cont de faptul ca odata infiintata o plantatie de capsuni poate da productii de pana la 3 ani . Este foarte importanta cunoasterea momentuluisi a modului de recoltare si pastrarea a stolonilor .

Consider ca infiintarea unei plantatii de pomi reprezinta o necesitate in conditiile in care in tara noastra consumul individual de fructe este evaluat la 84 Kg anual fiind recomandat un consum zilnic de 300 g fructe .

Tara noastra se situeaza la limita nordica de cultivare rentabila a unor specii iubitoare de caldura cum sunt piersicul caisul , migdalul , existand un microclimat favorabil pentru a cultiva nucul , alunul , castanul comestibil si smochinul .

Prezenta pomilor constituie pe langa efectul economic deosebit un element estetic si foarte util pentru viata prin diminuarea poluarii aerului .

CAP.I PEPINIERA POMICOLA

Scopul lucrarii este de cunoastere concreta a modului de organizare al unei pepiniere pomicole.

Pepiniera este unitatea agricola ce se ocupa cu producerea materialului saditor pomicol de la samanta si pana la plantarea in livada .

Obtinerea unui material saditor de calitate superioara si autentic impune utilizarea a numeroase materiale si lucrari ce se desfasoara in cadrul unor sectoare specifice pepinierei organizate in parcele distincte:

Sectoarele pepinierei

Sectorul plante mama ce incadreaza:

Plantatia mama seminceri , in care sunt plantati pomi din specii salbatice ,

chiar soiuri cultivate , din care se recolteaza fructe pentru semintele lor necesare producerii puietilor portaltoi. Plantatiile seminceri , incadreaza parcele inguste si lungi amplasate la marginea pepinierei , perpendiculare pe vantul dominant.

Plantatia mama elita, cuprinde pomi din soiurile recent raionate , solicitate de cultivatori pentru fructele lor. Din pomii acestora se recolteaza ramurile altoi. Parcelele vor fi cu dimensiunile unei plantatii obisnuite de 5 -12 ha si amplasate tot la marginea pepinierei .

Plantatia mama de arbusti , din care se recolteaza butasi si drajoni. Suprafetele

destinate cu dimensiuni de 100 m / 50 m si de obicei se amplaseaza spre exteriorul

pepinierei .

Plantatia mama pentru stoloni de capsun – stoloniera , incadreaza suprafetele uneori

separate de pepiniera cu dimensiuni 50 / 100 m .

Sectorul de inmultire cuprinde:

Sectorul de inmultire al portaltoilor

- scoala de puieti sau de seminte in care se obtin puieti portaltoi din seminte.

Dimensiunile parcelelor acestui subsector pot fi de 50 m / 50 m in cazul cand lucrarile sunt total manuale sau pot avea 250 m lungime cand semanatul si lucrarile intre randuri se realizeaza mecanizat. Suprafata unei parcele este de 0, 25 ha si cuprinde 4 sole pentru realizarea unui asolament de 4 ani;

- scoala de marcote din care se obtin marcotele pentru portaltoi vegetativi. Parcelele au dimensiuni de 50 m lungime si 100 m latime. Marcotiera este organizata in 2 sole pentru asolament;

- scoala de butasi , cuprinde butasii pusi la inradacinare , folositi fie pentru portaltoi vegetativi , fie chiar pentru inmultirea arbustilor , iar astazi chiar a unor soiuri. Este organizata in parcele de 50 / 50 m si cuprinde 4 sole pentru rotatia speciilor.

Sectorul de inmutire si formare a pomilor numit si scoala de pomi , incadreaza:

- campul I numit si camp de altoire;

- campul II numit si camp de crestere al altoiului;

- campul III sau camp de formare al pomilor cu totul izolat , retinut astazi in

pepiniera cand pomii se livreaza cu coroana formata.

Dimensiunile parcelelor pentru fiecare camp sunt de 100 m latime si 50 m lungime. Parcelele se amplaseaza capat la capat si sunt despartite de alei. In cadrul acestui sector se retin 5 sau 8 sole egale ca suprafata , pentru asigurarea unui asolament de 5 si respectiv 8 ani.

Sectorul anexe - cuprinde o suprafata restransa pe care se amplaseaza santurile pentru stratificat pomi , marcote , butasi , puieti din seminte , suprafete rezervate soproanelor pentru sortat , depozitat unelte si chiar suprafete rezervate drumurilor.