Pericole Biologice din Produsele Alimentare

INTRODUCERE

Suveranitatea, securitatea şi siguranţa alimentară, o problemă complexă şi

delicată greu de rezolvat, mai ales că încă există foamete şi sărăcie pe această planetă pe care omul ,,se străduieşte” să o sufoce poluând-o permanent.

Există încă insufucuent respect pentru truditorii pământului care furnizează

pâinea cea de toate zilele, legumele grădinilor, serelor şi solariilor, poamele livezilor şi strugurii aromaţi ai podgoriilor, în sensul că nu se ajută mai mult,, ţărănimea” în ce priveşte infrastructura rurală, condiţiile de viaţă, dezvoltarea economică a fermelor. Ţăranul este lăsat mai mult să se ,,descurce” cum poate, iar preţurile acordate produselor sale nu sunt aducătoare de profit. Din păcate, foştii şi actualii guvernanţi din România nu au făcut mai nimic în ceea ce priveşte bunăstarea ţăranilor, nu i-au pregătit pentru a înţelege cerinţele Uniunii Europene.

Anumite probleme, nu tocmai majore, au devenit dispute politicianiste,

demagogice, care frizează ridicolul. Transhumanţa, proces de deplasare a turmelor de oi de la munte la şes, care a fost o tradiţie în România (precum comunităţile pastorale de oieri din Mărginimea Sibiului şi din zona Săcelelor) şi care a avut o importanţă deosebită în economia agrară, dar şi o dimensiune socio-culturală, este tratată de politicienii dornici să câştige voturi cu superficialitate. Nu se ţine seama de legislaţia în vigoare cu privire la interzicerea circulaţiei atelajelor cu tracţiune animală, a turmelor de oi şi capre, a ciredelor de bovine pe autostrăzi, drumuri exprese, europene sau naţionale şi, în acelaşi timp, nu se face nimic pentru realizarea de drumuri laterale care să poată fi folosite în deplasarea animalelor şi atelajelor de la un loc la altul. De asemenea, nu se are în vedere faptul că deplasarea animalelor de la o zonă la alta măreşte riscul răspândirii bolilor, în special a celor provocate de bacteriile patogene intestinale, de răspândirea unor virusuri şi paraziţi intestinali.

Transhumanţa cu mijloace auto este scumpă datorită costurilor de transport şi a

salariilor lucrătorilor care asigură acest transport şi, în acelaşi timp, este necesară respectarea unor norme de încărcare (m2/ cap animal), a vitezei de transport şi a distanţelor pe care se efectuează transportul.

Comercializarea produselor lactate dintr-o zonă în alta este încă un subiect

controversat, pentru că şi în acest caz se urmăreşte un interes politic. Unii au înţeles prin termenul ,,local” numai zona în care se produce şi se comercializează produsele de origine animală, inclusiv cele lactate. Termenul de ,,local” este însă la nivelul întregii ţări. Adevărul este că pot fi comercializate la nivelul întregii ţări brânzeturile în saramură (telemea de vacă, oaie) care au fost păstrate în saramură aproximativ 3 luni şi apoi ambalate corespunzator pentru vânzare. Brânza proaspătă, smântâna, telemeaua proaspătă nu pot fi comercializate în alte zone decât dacă se fabrică din lapte pasteurizat şi dacă sunt ambalate conform normelor în vigoare. Comercializarea unor asemeneaproduse prezintă riscul unor toxiinfecţii şi intoxicaţii alimentare majore.(Banu C. 2007)

1. PERICOLELE BIOLOGICE

Pericol - un agent biologic, chimic sau fizic ori o stare a acestuia, prezent în

alimente sau în hrana pentru animale, cu potenţial de a cauza un efect nociv pentru sănătate.

Pericolele biologice sunt pericole de origine biologică care au efecte adverse

asupra sănătăţii omului şi/sau asupra mediului. Cele mai comune: bacterii infecţioase sau toxice,ciuperci, protozoare, virusuri şi anumite culturi de celule. Animalele şi plantele pot găzdui unul sau mai mulţi dintre aceşti agenţi. De asemenea, fluidele umane şi animale pot conţine astfel de agenţi.