Cuprins
- Introducere 2
- Specificul pieţei europene a vinurilor 5
- Legislaţia Uniunii Europene 6
- Mecanismele de intervenţie a Uniunii Europene pe piaţa vinului 10
- Programele de sprijin finaciar comunitar 13
- .Locul României pe piața europeană a vinului 19
- Regimul extern – importurile si exporturile 23
- Perspectivele pe termen mediu si lung pe plan european si mondial 28
- Impactul aderarii Romaniei la UE asupra pietei vinului 31
- Bibliografie 34
Extras din proiect
Introducere
"Vinurile noastre sunt un miracol care se repeta si care ne arata legatura dintre natura, sol, clima, misterul vitei de vie si cel al fermentatiei tainice si ostenelii podgorenilor. Facute cu daruire si dragoste, vinurile noastre sunt inconfundabile, provin din struguri de inalta calitate, sunt usor de recunoscut. Ele insotesc viata si oglindesc civilizatia!"
Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunand de un mare trecut istoric si de bogate traditii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta bautura, considerata, pe drept cuvant, o licoare divina. Astazi, tara parcurge o perioada de profunde schimbari, construindu-si un viitor in consonanta cu cel al Uniunii Europene si aspira sa devina un membru apreciat al comunitatii internationale a vinului ca producator al unor pretuite vinuri de inalta calitate.
Despre piaţa vinurilor
Piaţa vinului este o piaţă matură afectată puternic de evoluţiile favorabile sau nefavorabile determinate de obisnuinţele alimentare şi comportamentul decumparare al consumatorilor. Chiar dacă pieţele dominante (europeană şi nordamericană) par mai degrabă stabile, tendinţele au o scădere constantă a cererii şi omodificare a preferinţelor consumatorilor către vinul de calitate în detrimentulvinului de masa. În ţările tradiţional producătoare şi consumatoare de vin,consumul de vin ordinar se diminuează rapid, în timp ce consumul vinului decalitate creşte lent. Comportamentul pieţei pare să fie determinat de deviza “să beimai puţin, dar să bei mai bine”.Deşi vinul este comercializat internaţional nu există o piaţă internaţională avinului în sensul curent al pieţei internaţionale. Aceasta deoarece ţările consumatoare sunt în acelaşi timp producătoare asigurându-şi aprovizionarea în proporţie de 100%.
Piaţa vinului cuprinde mai multe segmente. Segmental cel mai important este cel al vinurilor stabilizate care poate fi divizat în mai multe grupe: vinuri decalitate medie către mediocre şi vinuri de calitate superioară supuse unor reglementări şi specificaţii stricte.
Piaţa vinului în general, dar în particular, cea europeană se caracterizează prin excedente structurale. Producţia de vin depăseşte potenţialul de consum naţional şi eventualele cantităţi destinate pieţelor internaţionale.În final sistemul de distribuţie a vinului reproduce aceeaşi schemă peste totîn lume, şi anume, el este foarte fragmentat cu un număr foarte mare de detailiştirăspândiţi peste tot în teritoriu. Se constată în ultimii ani o evoluţie discretăconstând în deplasarea cantităţilor distribuite prin canalele de vânzare en-gross(hoteluri, restaurante) şi către canalele de distribuţie en-detail destinateconsumatorului intern (lanţuri de supermarket-uri). Acest tip de distribuţie permiteameliorarea competitivităţii produsului în termen de preţ şi avantajează modelelede consum modern şi comportamentul de cumpărare
Caracteristicile vinului
Sectorul vinului se caracterizează printr-o fragmentare extremă a producţieişi comercializării mai ales în ţările europene mari producătoare (Franţa, Italia, Spania). O altă caracteristică a pieţei vinului o constituie ponderea importantă ce odeţin societăţile cooperatiste. Vinul face parte dintr-o piaţă mai largă, cea a băuturilor alcoolizate, ce cuprinde şi berea şi spirtoasele. Aceste grupuri mariutilizează pieţele europene, dar şi cele nord americane ca furnizor de produse şi piaţa finală pentru produsele alcoolizate.Un proces de creştere externă selimitează în spaţiul Uniunii Europene, iar cea mai mare parte a acestor operaţiuniau loc între societăţi din aceeaşi ţară. În acest context, cu certitudine sectorulfrancez al vinurilor este cel mai angajat în acest proces înregistrând opt operaţiunide fuzionare.
Reglementările internaţionale din domeniul vinului separă vinul îndouă categorii:
vin de masă şi vinuri cu denumire de origine ce prezintă anumite caracteristici calitative apriori stabilite. Factorii naturali de cultivare, solul şi clima combinate cu tehnicile folosite în timpul cultivării şi prelucrării vinului contribuie la caracteristicile calitative ale vinului. O particularitate aparte a marketing-ului vinului constă în faptul că puţinealte produse cunosc o disparitate de preţ comparabilă cu cea înregistrată îndomeniul viticol.
La modul general disparităţile de preţ sunt importante în toate privinţele: între regiunile de producţie, între vinurile roşii şi cele albe, întrecategoriile de vin etc.
În concluzie este deosebit de dificil de făcut o aprecie regenerală a diferenţelor de preţuri existente în sectorul vinului mai ales dacă avem în vedere că anumite “vinuri de calitate” pot atinge niveluri de preţ spectaculoase,în timp ce anumite vinuri de masa nu pot adesea să gasească o piaţă de desfacereîn ciuda preţului relativ redus. Calitatea este un criteriu primordial în politica de marketing a vinului. Separarea vinului în “vin de masa” şi “ vin de calitate”exprimă comportamente diferite ale consumatorilor indicând adesea tendinţedivergente în evoluţia consumului. Consumul de vin de masa continuă o tendinţătradiţionalistă reprezentată de viaţa din mediul rural, în timp ce evoluţiile de pe piaţa vinului de calitate exprimă o ruptură de tendinţele tradiţionaliste. Astfel întimp ce vinul de masa continuă să reprezinte băutura cotidiană a claselor cuvenituri reduse, “vinul ţăranului” şi “ vinul muncitorului”, vinul de calitate este dince în ce mai mult vinul elitelor, vinul de sărbătoare, vinul de timp liber. Regulile ce determină cererea pentru cele două categorii de vinuri sunt diferite. În timp ce o creştere a venitului determină o reducere a consumului de vin de masă şi creşterea ponderii vinului de calitate, o scădere a venitului nu determină o reducere a consumului ci mai degrabă substituirea vinului de calitate cu cel de masa.Calitatea vinului relevă un produs alimentar complex. Un aliment comport un pachet de caracteristici susceptibile să aducă consumatorului mai multe satisfacţii. Există caracteristici nutriţionale, igienice, economice şi soci-culturale. Calitatea aşadar este un concept multidimensional, iar consumatorul alege în funcţie de aspectul pe care el îl privilegiază.În politica de marketing a vinului, preocupările crescânde ale consumatorului pentru sănătate joacă un rol esenţial. Odată cu mişcările organizaţiilor de luptă împotriva alcoolului, o nouă ideologie s-a dezvoltat – cea a alimentelor sănătoase incluzând aici şi vinurile.Un alt aspect specific marketing-ului vinului este nivelul ridicat defiscalitate ce intervine în comercilizarea acestui produs.
Taxa pe valoarea adugată, accizele, taxele vamale, taxele de licenţă pentru comercializare sunt numai câtevadin cele mai cunoscute elemente de fiscalitate pe care diferitele state le aplică acestui produs care alături de tutun şi carburant sunt surse sigure de venituri pentru bugetul oricărui stat. De aceea, strategiile de marketing trebuie să ia în considerare acest element important ce mareşte adesea subsţantial preţul de vânzare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Piata Vinului.doc