Cuprins
- Introducere
- Capitolul I : Date generale asupra zonei cercetate pag. 6
- 1.1 Argumentarea zonei investiţiei pag. 6
- 1.2 Istoricul zonei viticole Dealu Mare pag. 6
- 1.3 Localizarea geografică pag. 7
- 1.4 Cadrul natural pag. 7
- 1.5 Particularităţile vinurilor pag. 8
- 1.6 Structura previzională a soiurilor pag. 10
- Capitolul II : Descrierea activităţii curente pag. 13
- 2.1 Istoricul activităţii pag. 13
- 2.2 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al
- firmei pag. 13
- 2.3 Politica de produs. Procesul tehnologic pag. 13
- 2.4 Analiza de piaţă pentru obiectivul propus pag. 18
- 2.5 Locul României în producţia europeană pag. 32
- 2.6 Situaţia la nivel naţional a viticulturii pag. 32
- 2.7 Tipuri de vinuri produse în România pag. 33
- 2.8 Tipuri de vinuri produse în România pag. 34
- 2.9 Piaţa vinurilor din Rusia şi Ucraina pag. 35
- Capitolul III: Tendinţe în domeniul consumului pag. 37
- 3.1 Profilul consumatorului pag. 37
- 3.2 Previziuni ale pieţei vinurilor în perioada 2006-2010. pag. 48
- 3.3 Situaţia actuală şi tendinţe în domeniul tehnologiilor.pag 51
- Capitolul IV: Descrierea proiectului pag. 53
- 4.1 Obiectivul proiectului pag. 53
- 4.2 Descrierea tehnică a proiectului pag. 57
- Capitolul V : Proiecţii financiare şi indicatori financiari pag. 69
- 5.1 Prognoza vânzărilor şi evoluţia utilizării capacităţilor
- de producţie pag. 69
- 5.2 Prognoza cheltuielilor pag. 71
- 5.3 Cheltuieli cu materiale pag. 74
- 5.4 Indicatori financiari pag. 78
- Concluzii pag. 79
- Bibliografie pag. 80
Extras din proiect
INTRODUCERE
MANAGERUL ŞI VITICULTORUL DE AZI
Este fără doar şi poate o modă astăzi în multe medii frecventate de oamenii tineri a discuta şi despre management. Management, investiţii, optimizare, sunt doar unele din ideile pe care tinerii, manageri şi nu numai, sunt mai mult decât încântaţi să le dezvolte. Preocupat în ultimii ani de problema agricolă am încercat şi prin discuţii să cunosc şi părerea colegilor mei de generaţie precum şi a celor mai tineri ca mine în problematica eficientizării agriculturii româneşti. Din păcate foarte puţini dintre ei pot fi atraşi către o discuţie serioasă despre problemele managerului din domeniul agricol şi factorii care au generat această situaţie. Am constatat că o mai veche zicătoare romanească „la agricultură şi fotbal se pricepe toata lumea” nu mai este de actualitate, aceasta nu pentru că domeniul le este complet necunoscut, ci mai degrabă pentru că nu au o percepţie adecvată despre domeniu. Singura situaţie unde expertiza manageriala este dezvoltată şi aproape de realitate este distribuţia.
Lucrarea pe care o prezint astăzi se situează la convergenţa dintre lumea producătorului şi lumea distribuitorului pentru că experienţa dovedeşte că fără îmbinarea celor două ştiinţe, management şi agricultură, ferma este condamnată la eşec, sau, în cel mai bun caz la o performanţă redusă.
Managementul modern cere şi pentru agricultură criterii de performanţă iar pentru aceasta este nevoie de un lider cu aptitudini manageriale care să înţeleagă perfect momentul, oportunitatea şi să fie capabil să motiveze angajaţii să ia deciziile cele mai potrivite rapid, astfel încât întreprinderea să fie capabilă de succes.
Lumea modernă dominată de fenomenul globarizării necesită viziuni, competenţe, informaţie adaptate mediului modern de afaceri şi capacitatea de a acţiona pentru ocuparea pieţelor de desfacere. Analiza diagnostic a rentabilităţii economice a ieşit de sub autoritatea directorului de vânzări şi este de acum unul dintre prietenii managerului, pentru că deschide posibilităţi de interpretare corectă şi coerentă a necesităţilor, este un argument cu care acesta convinge consiliul de administraţie, banca sau alţi factori de influenţă de seriozitatea acţiunilor sale. Această analiză împreună cu un plan bun de afaceri este cheia obţinerii unei finanţări externe în cadrul proiectelor de dezvoltare iniţiate de Uniunea Europeană, finanţare necesară pentru proiectele mari de dezvoltare a infrastructurii.
Pe plan mondial se înregistrează câteva tendinţe în prelucrarea strugurilor roşii:
- obţinerea de vinuri rose tinere, lejere, fructuoase, uşor aromate
- obţinerea de vinuri roşii primeur, fără o intensitate coloranta
deosebita dar cu o fructuozitate pronunţata
- obţinerea de vinuri roşii extractive, corpolente, cu personalitate
accentuate care se maturează la butoiaşe şi se învechesc la sticlă înainte de comercializare.
Ţinând cont de structura sortimentală a soiurilor roşii, se pot obţine atât vinuri rose sau primeur din soiuri locale cum ar fi Burgund dar şi vinuri corpolente, colorate, astringente, capabile să îndeplinească normele de vinuri cu Denumire de origine controlată din Merlot, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir.
Pentru a putea obţine vinuri de o calitate deosebită este necesar un control strict al fenomenului de macerare-fermentare, lucru nerealizat astăzi în cisternele rotative sau în cisternele din Polstif. În acest proiect am încercat să arăt de ce este necesar un sistem de investiţii foarte bine echilibrat, capabil să transforme si să eficientizeze în mod pozitiv performanţa întreprinderii.
Personal consider că în acest moment este posibila revigorarea industriei vinicole Româneşti prin investiţii orientate spre diversificarea şi adaptarea modalităţilor de producţie şi distribuţie, prin armonizare cu standardele europene. Acest proiect este o dovadă că în acest moment istoric este mai uşor decât în ultimii ani să retehnologizezi o fermă agricolă şi să obţii profit.
Deasemenea acest proiect este relevant şi pentru mine în măsura in care am reuşit să conving că cunosc modalităţile de producere şi exploatare a viilor româneşti, un bulgăre de aur până acum poate insuficient exploatat
CAPITOLUL I
DATE GENERALE ASUPRA ZONEI CERCETATE
1.1 ARGUMENTAREA ZONEI INVESTIŢIEI
Investiţia este situată în zona Dealu Mare. Avantajele oferite de poziţionarea centrului de vinificaţie într-o zonă cu o îndelungată tradiţie viticolă, renumită pentru cantitatea şi calitatea vinurilor sale - podgoria Dealu Mare sunt anulate de dezavantajele lipsei unor echipamente adecvate obţinerii unui vin de calitate. Cu tehnologia de care dispune la acest moment S.C. VALTURI VIN com. S.R.L., comercializarea vinului ce s-ar produce s-ar putea face doar în stare vrac, către societăţi care dispun de echipamente de condiţionare, filtrare şi îmbuteliere a vinului
1.2 ISTORICUL ZONEI VITICOLE DEALU MARE
Podgoria Dealu Mare îşi are rădăcini adânci în istoria locului. Prin secolul IV, în această podgorie regele vizigot Atanaric şi-a ascuns comoara, cunoscută sub denumirea de "Cloşca cu puii de aur" sau "Tezaurul de la Pietroasa". Se presupune că atunci când acest tezaur a fost ascuns de vizigoţi de teama hunilor, cultura viţei de vie ocupa un loc important pe aceste meleaguri. Existenţa unor localităţi cu vii este atestată documentar începând cu secolul al XV-lea. Astfel, satul Bucov, cu vii, era proprietatea logofătului Stanciu (1492), iar o parte din satul Călugăreni aparţinea mănăstirii Snagov (1464). Cele mai multe documente care atestă existenţa unor vii în aceasta zonă aparţin voievodului Radu Ştefan (1602-1611).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Plan de Afaceri pentru Modernizarea unei Firme Vinicole din Comuna Ceptura - Judetul Prahova.DOC