Plantele Medicinale Utilizate pentru Bolile de Inima, ale Sistemului Digestiv și Renal

CAPITOLUL I - AFECŢIUNILE CARDIACE

1.1. Angina pectorală

Durerea constrictivă sau în gheară resimţită în piept este simptomul clasic al anginei pectorale. Este provocată de o privare temporară de oxigen a miocardului (muşchiul inimii), cauzată de obicei de reducerea aportului sangvin. Durerea apare frecvent în momentele în care inima lucrează foarte mult (de exemplu, în timpul unei activităţi sportive) şi se odihneşte foarte puţin. Totuşi, atacurile pot surveni şi în momente de inactivitate, sau chiar în timpul somnului. Angina este de obicei indicatorul riscului de apariţie al unui atac de cord (infarct miocardic), mai ales dacă se manifestă din ce în ce mai frecvent.

Simptome

• Dureri de piept intense şi variate în jurul sternului (precordiale), care pot radia spre gât şi faţă, ca şi spre umăr şi mână (stânga, de obicei ultimele două degete)

• Ameţeală, tendinţa de a cădea

• Palpitaţii (accelerarea neregulată a ritmului cardiac)

• Gâfâială la cel mai mic efort

• Greaţă, însoţită uneori de vomă

• Anxietate provocată de simptomele trăite

Cauze

Cele mai frecvente cauze sunt stresul, tutunul, alcoolul şi hipercolesterolemia.

Angina pectorală poate fi provocată de aportul sangvin redus cauzat de o leziune a arterelor coronare (arterită) sau de contracţia unei artere ca efect al stresului.

1.2. Aritmiile

Anomaliile ritmului sau ale frecvenţei cardiace sunt denumite aritmii. Ritmul cardiac este imprimat de contracţia miocardului, situându-se în mod normal la valori de 70-75 de contracţii pe minut. Când ritmul cardiac este mai rapid decât ar fi normal, avem de-a face cu tahicardia, iar când este mai rar decât normal se numeşte bradicardie.

Simptome

• Dificultăţi în respiraţie, gâfâit

• Albăstrirea buzelor şi a extremităţilor (cianoză)

• O senzaţie de tremor în spatele sternului sau senzaţia că inima bate prea rapid

• Fatigabilitate

• Edeme (retenţie de fluide)

• Poate apărea şi tusea

Cauze

Ritmul cardiac anormal este provocat de o anomalie a transmiterii impulsurilor electrice miocardice. Printre cauzele aritmiilor se numără afecţiunile cardiace precum boala coronariană, infarctul miocardic (atacul de cord) sau unele boli ale valvelor cardiace şi afecţiunile hormonale (ca hipertiroidismul).

1.3. Prevenirea afecţiunilor cardiace

Afecţiunile cardiace constituie cauze majore ale mortalităţii şi morbidităţii în societatea modernă. Totuşi, mulţi dintre factorii de risc sunt bine cunoscuţi şi abordabili. Termenul de “afecţiune cardiacă” include boli precum angina, aritmia, infarctul miocardic şi insuficienţa cardiacă congestivă.

Insuficienţa cardiacă congestivă este definită prin incapacitatea inimii de a pompa sânge în corp în mod adecvat – este o boală severă, cu potenţial letal şi principala cauză de spitalizare în Occident a persoanelor peste 65 de ani.

Simptome

Simptomele infarctului şi ale anginei sunt foarte asemănătoare. Cu toate acestea, durerea de infarct este mult mai severă şi mai îndelungată. Durerea de infarct este descrisă de obicei ca o presiune intensă sau o senzaţie de constricţie în mijlocul pieptului. Durerea poate iradia şi în mandibulă, pe gât sau în umăr, sau pe mână, spre degete. Este însoţită adesea de sufocare. Spre deosebire de angină, durerea provocată de infarct nu se remite prin repaus.

Simptomele insuficienţei cardiace congestive cuprin oboseala, senzaţia de sufocare, edem (retenţie la lichide şi umflare) şi insuficienţa altor organe precum rinichii. Simptomele se pot dezvolta insidios sau brusc, în funcţie de viteza cu care apare insuficienţa.

Cauze

Hipertensiunea lezează în timp inima şi vasele sangvine, de aceea este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. Hipercolesterolemia predispune la afecţiuni cardiace prin generarea de ateroscleroză, situaţie în care apar plăci de grăsime în pereţii vaselor de sânge, îngustându-le şi afectând fluxul sangvin.

Factorii precum fumatul, hipertensiunea şi diabetul contribuie şi ei la apariţia aterosclerozei, care predispune la angină pectorală şi la infarct miocardic, dar şi la accidente vasculare cerebrale. Persoanele care au istoric familial de probleme cardiace, care sunt obeze, inactive fizic, care beau sau fumează excesiv, prezintă şi ele un risc crescut de a face o boală cardiacă, la fel ca şi diabeticii.

Persoanele depresive, anxioase, ostile sau izolate social sunt mai predispuse afecţiunilor cardiace decât altele. Stresul, mai ales cel de la locul de muncă, însoţit de o constantă de presiune psihica ce nu poate fi atenuată, a fost de asemenea identificat ca factor de risc.

Ce plante folosim?

- păducel

- sunătoare

- usturoi

- ginkgo

- ghimbir

- roiniţă

- valeriană

- passiflora

- unguraş negru

CAPITOLUL II - BOLILE SISTEMULUI DIGESTIV

2.1. Boala Crohn

Boala Crohn vizează tractul digestiv şi este o inflamaţie cronică a intestinului. Afectează de obicei partea terminală a intestinului subţire (ileon), la joncţiunea sa cu intestinul gros.

Boala Crohn poate surveni la orice vârstă, dar cel mai des îi afectează pe adolescenţi şi pe adulţii tineri. Boala este incurabilă.

Simptome

• Crampe abdominale dureroase

• Diaree, uneori cu eliminare de sânge şi mucus

• Scădere în greutate