Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Bacau

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Bacau.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 34 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domenii: Agronomie, Management, Stiinta Administratiei

Cuprins

1.Cadru natural 4
1.1.Aşezare 4
1.3.Relief 4
1.4.Flora 5
1.5.Fauna 6
1.6.Clima 7
1.7.Reţeua hidrografica 8
1.8.Resurse naturale 10
2.Potenţial economic 10
2.1.Agricultura 10
- Suprafaţa cultivată cu principalele culturi 11
- Producţia agricolă animală, in anul 2008 13
- Parcul de tractoare şi maşini agricole principale din agricultură 14
2.2.Turism 14
- Capacitatea şi activitatea de cazare turistică 15
- Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 16
2.3.Silvicultura 16
2.4.Industrie 16
3.Populatia si reteaua de localitati 18
3.1.Localitaţi 18
3.2.Populaţie 19
- Populaţia, pe sexe şi medii 19
- Populaţia, pe grupe de vârstă 19
- Numărul mediu al salariaţilor 20
- Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei naţionale 20
- Numărul mediu al muncitorilor, pe activităţi ale economiei naţionale 21
- Şomerii înregistraţi şi rata şomajului 22
4.Infrastructura 22
4.1.Gospodărirea apelor 22
4.2. Reţele de căi de comunicaţie 22
4.3. Telecomunicaţii 24
4.4.Infrastructura edilitară 24
5.Reabilitarea,protecţia si conservarea mediului 26
- Generarea şi gestionarea deşeurilor 26
6.Bibliografie 28
7.Anexe 29

Extras din document

Judeţul Bacău

1.Cadru natural

1.1.Aşezare

Judeţul Bacău este situat în partea central-estică a României, în partea central-vestică a Moldovei ,între 45° 55' şi 46° 40' latitudine nordică şi 26° 66' şi 27° 30' longitudine estică.(vezi anexa 1)

Conform ultimelor date cadastrale, suprafaţa judeţului este de 6.621 kmp (cca. 2,8% din suprafaţa teritoriului naţional)

Amplasare: 302 km distanta de capitala tarii, Bucuresti si 400 km de portul Constanta.

1.2.Vecinataţi

Judete vecine : Neamţ in nord , Harghita si Covasna in vest, Vrancea in sud şi Vaslui in est.(vezi anexa 2)

1.3.Relief

Principalele trepte de relief – şi ponderile pe care le deţin din totalul suprafeţei judeţului se prezintă astfel:

- 34 % - regiune montană – cuprinde culmi şi depresiuni ce aparţin grupei munţilor

Trotuşului, pe care valea Trotuşului îl străbate de la NV la SE îl împarte în : M. Goşmanu şi M. Tarcău (N), M. Nemira (SV) iar în sud câteva culmi aparţinând Munţilor Vrancei (altitudinea medie fiind de 100-1200m).

Cele mai înalte culmi muntoase se evidenţiază în:

- Munţii Tarcău – Vf. Grinduşu (1664 m), Aluniş, Geamăna, Uture, Berzunţi;

- Munţii Ciuc – Vf. Cotumba (1252 m), Vf. Gura Muntelui, Vf. Cărunta(1517 m),

Vf. Luposu (1337 m), culmi domoale cu versanţi afectaţi de alunecări de teren (pe marne şi argile);

- Munţii Nemira –Vf. Nemira Mare (1649 m), Vf. Şura Mare ( 1600 m).

- 28 % - Subcarpaţii Orientali – sunt formaţi dintr-o zonă depresionară la limita

zonei montane şi un aliniament de dealuri în partea de est;

- depresiunea Tazlău – la nord de Tazlău, strabătută de râul Tazlău (ce

coboară între 400 si 320 m) având 5 terase şi culmi între 600 şi 650 m în partea de nord şi 7 terase şi culmi între 450 şi 550 m în partea de sud;

- depresiunea Caşinului – la sud de Trotuş pe cursul inferior al râurilor

Oituz şi Caşin având relief de terase, lunci şi dealuri de 300 – 400m, la est se află Cl. Pietricica cu versanţi puternic înclinaţi: Capata (740 m) şi Cărunta (717 m);

- Dealul Ouşoru – la sud de Trotuş (753 m), cel mai nordic sector al Subcarpaţilor

Vrancei;

- 11 % - Podişul Moldovei – format din culoarul Siretului şi Vestul Colinelor

Tutovei, iar spre Nord Colinele Bălăuşeşti;

- 27 % Lunca Siretului – cu o vale larga de 3 – 4 km.

Rezultă că 1/ 3 din suprafaţa teritoriului judeţului o reprezintă zona montană, caracterizată prin întinse păduri şi pajişti naturale, bogate resurse balneoterapeutice.O altă treime din teritoriul judeţului este formată din suprafeţe joase, terasele joase din luncile râurilor, prezentând ca principală caracteristică ca pe mari întinderi nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând naştere la zone cu exces de umiditate.

Treapta intermediară formată din zonele subcarpatice şi terasele înalte ale râurilor, constituie teritoriile pe care s-au dezvoltat majoritatea localităţilor, acestea oferind condiţii favorabile ( condiţii geotehnice, fără inundaţii sau exces de umiditate).

Procesele geomorfologice şi starea de degradare a terenurilor – se datorează atât marii diversităţi petrografice şi structurale cât şi diversităţii formelor de relief (podis, dealuri, munte, adânc fragmentate de văile râurilor). Se remarcă o etajare a proceselor, precum şi o activizare a lor pe suprafeţele despădurite sau acolo unde folosinţa este necorespunzătoare, putându-se diferenţia un etaj montan şi unul al dealurilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Bacau.doc

Alte informatii

Facultatea de Management,Inginerie Economica şi Dezvoltare Rurală Inginerie şi Management in Alimentaţie publică şi Agroturism