Politica privind piața laptelui

Scurt istoric

Istoria laptelui si a produselor din lapte dateaza din timpuri indepartate din vremea in care omul a inceput sa domesticeasca animalele si sa le creasca.

Acum 8.000 de ani, populatia Mesopotamiei a incercat sa domesticeasca mamiferele,pentru a prelucra laptele lor pentru consumul propriu.

Recent, un grup de arheologisti au gasit in Troina – Sicilia una din cele mai vechi „ferme” din zona Mediteranei, datand din epoca Bronzului (de acum 6.000 de ani).

Definitie

Laptele este un lichid nutrient produs de glandele mamare ale mamiferelor femele, de culoare alb-gălbuie .

Laptele este denumit si „Sângele Alb” prin valoarea sa hrănitoare. 

Materia primă pentru industria laptelui şi a produselor lactate o constituie laptele de vacă, de oaie si bivoliţă.

Compoziţia laptelui

Compoziţia laptelui variază mult între diverse mamifere. Laptele uman, de exemplu, conţine multă lactoză, principalul zahar al ei. Spre deosebire de acesta, laptele de vacă conţine mai puţin zahăr şi mai multă grăsime. Laptele de vacă este compus din 3,5% grăsime, 8,5% solide din lapte şi 88% apă. Proteina principală (80%) este caseina. În compoziţia laptelui intră in primul rând cazeina, lactalbumina şi lactoglobulina, proteine superioare din punct de vedere biologic.

Laptele anumitor mamifere, printre care vaci, oi, capre, bivoli şi cai este colectat pentru a fi consumat de oameni, fie direct, de obicei după pasteurizare, fie procesat în produse lactate precum smântână, unt, iaurt, îngheţată sau brânză.

Compozitia laptelui se mai caracterizează printr-o structură şi compoziţie complexă, componentele principale fiind urmatoarele: apă (87,5%), substanţă grasă (3,5%), substanţă uscată (12,5%), steride, gliceride (lactoză, 4,5%), substanţă negrasă (cazeina 2,8%, lactoalbumina, lactoglobulina), substanţe neproteice( amide, uree), săruri minerale (0,7%), vitamine(A, B1, B2, C, PP), enzime (peroxidaza, catalaza, reductaza, amilaza, lipaza), gaze dizolvate (O2, N2, CO2).

Factorii care influeanţează calitatea laptelui

 Factori interni

a). Specia: cea mai mare cantitate de lapte se obţine de la vaci, bivoliţe, capre şi ovine.

b). Rasa, familia, linia: sunt rase, linii sau familii care produc lapte mai mult şi mai bogat in grăsime şi proteine în timp ce altele produc lapte mai puţin şi cu o compoziţie diferită.

c). Individualitatea: dă diferente chiar in sanul aceleiasi rase, linii sau familii si in conditii identice fiind influentat de metabolismul fiecarui animal. 

d). Forma si dezvoltarea ugerului: influenteaza capacitatea productiva.

e). Varsta: productia de lapte este mai mica la primele fatari, creste pana la a IV a fatare, apoi scade treptat.

Factori de mediu 

a). Naturali: caldurile mari, ploile si umezeala au influenta negativa scazand astfel productia de lapte.

b). Artificiali : 

• Hrănirea, lipsa substanţelor nutritive duce la scăderea cantităţii de lapte (aceste fenomen se intâmplă iarna si primăvara când substanţele nu au atâtea substanţe hrănitoare ca vara sau toamna).

• Adaptarea 

• Igiena corespunzătoare

• Mulsul