Politici agricole despre piața zahărului

Zahărul, este cel mai îmbelşugat şi economic îndulcitor. Poate fi folosit în diferite feluri în medicină si poate fi adăugat în betonul folosit la construcţia zidurilor. El ajută la prelungirea vieţii florilor tăiate (ţinute în glastră).

A fost folosit chiar şi în industria filmului, ca înlocuitor al geamului, pentru efectuarea cascadoriilor.

Regulamentul 318/2006 - privind organizarea comună a pieţelor din sectorul zahărului;  Regulamentul 320/2006– de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană, cu modificările şi completările ulterioare;  Regulamentul 950/2006 de stabilire a normelor de aplicare pentru anii de comercializare 2006/2007, 2007/2008 si 2008/2009, privind importul şi rafinarea produselor din sectorul zahărului în cadrul anumitor contingente tarifare şi acorduri preferenţiale;  Regulamentul 951/2006, reguli detaliate pentru implementarea Regulamentului 318/2006, privind comerţul cu ţări terţe în sectorul zahăr;  Regulamentul 952/2006 de stabilire a normelor de aplicare în ceea ce priveşte gestionarea pieţei interne a zahărului şi regimul cotelor a Regulamentului 318/2006 al Consiliului; Regulamentul 968/2006 - reguli detaliate pentru aplicarea Regulamentului Consiliului nr. 320/2006;  Regulamentul 967/2006 de stabilire a normelor de aplicare privind producţia peste cotă a Regulamentului 318/2006;  Regulamentul 1832/2006 referitor la măsurile tranzitorii în sectorul zahăr, odată cu aderarea României şi Bulgariei la U.E. Regulamentul 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor 1290/2005, 247/2006, 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului 1782/2003; Regulamentul 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole (,, Regulamentul unic OCP”).  Regulamentul 72/2009 privind modificările aduse politicii agricole comune prin modificarea Regulamentelor 247/2006, 320/2006, 1405/2006, 1234/2007, 3/2008 si 479/2008 si de abrogare a Regulamentelor 1883/78, 1254/89, 2247/89, 2055/93, 1868/94, 2596/97, 1182/2005 şi 315/2007.

Regimul preturilor

Consiliul European stabileşte pentru fiecare an de plată:

Preţul ţintă- Este un preţ teoretic ce se aplică în condiţii normale de echilibru cerere-ofertă şi competiţie liberă. Nivelul său este stabilit la 665 €/t până în 2006.

Preţul de intervenţie- Este preţul la care agenţiile naţionale de intervenţie cumpără zahărul produs în U .E. Din 1995 acesta a fost îngheţat la 631,9 €/t pentru zahăr alb şi la 523,7 €/t zahăr brut.

Preţul minim- preţ la care procesatori sunt obligaţi să cumpere sfecla de la cultivatori. Nivelul său este de 46,72 €/t prentru sfecla A şi 32,42 €/t pentru sfecla B.

Preţul de bază

Preţul derivat- în fiecare an se stabileşte preţul de intervenţie derivat pentru zahărul alb pentru zonele deficitare, cu 16-23 €/t mai mare decât preţul de bază.

Se bazează în principiu pe nivelurile anterioare de producţie:

Cota A este reprezentată de cantităţile de zahăr pentru care se acordă un preţ de sprijin (minus 2% din preţul de intervenţie care revine cotizaţiei de producător).

Cota B este prezentată de cantităţile cumpărate la un preţ corespunzător a 58% din preţul de intervenţie la zahăr. Restul reprezintă cotizaţie de la producător.

Cota C nu sunt cotizaţii, dar acest zahăr nu poate fi comercializat în UE şi nu poate fi exportat decât fără restituţii la export.