Populatia si Agricultura in Judetul Giurgiu

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Populatia si Agricultura in Judetul Giurgiu.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bran Florina

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

• Configuratia geografica si clima

Municipiul Giurgiu, centrul politic, administrativ, economic si cultural al judetului cu acelasi nume este asezat la 60 de km sud de Bucuresti, pe malul stang al Dunarii, la km 495; cota fata de mare. Dintotdeauna Giurgiu a reprezentat unul dintre importantele porturi internationale dunarene, situandu-se pe traseul coridorului de transport Pan-European nr.9 (Dunarea si Canalul Rhin Main – Dunare) legandu-l de 9 tari riverane, de Marea Nordului si de Marea Neagra. In reteaua feroviara, pana la al doilea razboi mondial, s-a aflat pe vestita axa Londra – Bombay ( pe care circula celebrul tren Orient Expres), in prezent pe magistrala Pan – Europeana; Ostende-Berlin-Praga-Bucuresti-Giurgiu-Russe-Sofia-Istambul; sau Salonic-Atena.

Aria totala a municipiului Giurgiu este de 49 Km2 , din care, suprafata construita 13 km2 ( adica 26%).

Populatia Municipiului Giurgiu este de cca. 72.000 de locuitori; in ultimele doua secole, fiind – constant – al douazecisicincilea oras din Romania.

Pozitia Giurgiului are ca repere geografice – paralela de 43o si 5315 , latitudine nordica si meridanul de 25o si 24 de minute, longitudine estica si se situeaza la altitudinea cuprinsa intre 23 si 26 de metri ( cu unele zone mai joase).

Primul port dunarean in amonte este Zimnicea ( la 40 km Vest), iar urmatorul port este Oltenita, in aval, la cca. 55km.

Relieful zonei Giurgiu a fost esential determinat de fluvial Dunarea.

Giurgiu este situat intr-o campie cu altitudine ce nu depaseste 25 m, in lunca joasa si larga a Dunarii – zona marginala a teritoriului national.

Din punct de vedere genetic, Campia Dunarii din cuprinsul careia face parte perimetrul municipiului Giurgiu este un rezultat al proceselor de acumulare pe fundamentul cretacic apartinand platformei Moesice. Cretacicul se releva imediat sub aluviunile Dunarii, in albia fluviului la Giurgiu.

Privitor la constitutia geologica a zonei, este de subliniat faptul ca nota caracteristica, in viziunea specialistilor, o dau stratele de Fratesti formate din nisipuri, pietrisuri si argile reprezentand pleistocenul inferior.

Interesante pentru cunoasterea reliefului acestei Campii a Burnazului sunt, de asemenea, numeroasele vai si vaicele care o fragmenteaza, pe terasele de la Giurgiu aflandu-se Valea Burnaz sau Parapancea, precum si o serie de afluenti ai Calnistii.

In zona unde e situat Giurgiu, Lunca Dunarii are latima cea mai mica, aici albia propriu-zisa si bratele secundare nu depasesc 2-3 kilometri fata de 9 km cat este latimea maxima a Dunarii intre Greaca si Cascioarele. Conditia geografica si geomorfica a municipiului a determinat o clima predominant continentala ( cu accente frecvente meridionale ), caracterizata prin ierni reci si veri calduroase si cu contraste marcante de la zi la noapte si de la vara la iarna. Temperatura medie anuala este de 11,5 CO . Cele mai scazute temperaturi inregistrate in timp au coborat la -30,2 CO in februarie 1954, iar cele mai ridicate temperaturi au fost de 43,5 CO in vara lui 2001.

Precipitatiile medii anuale ( de tip continental) ating la Giurgiu cota de 600 – 700 mm. Frecventa, durata si intensitatea meselor de aer difera in functie de anotimp.

Vanturile principale sunt: - Crivatul – dinspre N-E, puternic si rece; - Austrul – dinspre N-V, uscat si mediu ca intensitate; - Baltaretul – vant umed, de primavara, si de toamna, aducator de ploi; - Suhaveiul – vant estival, din directia estica.

Hidografia. Dunarea insoteste Giurgiu aproape 10 km ( intre bornele 498-489), cu despletiri de brate sau canale. Debitul anual al Dunarii in zona Giurgiu este de 5.600mc/s, iar in perioada de primavara atinge 10.000mc/s.

O bogata retea de rauri si parauri traverseaza intregul cuprins al judetului Giurgiu ( marea majoritate cu izvoare in afara judetului) – cursul urmand in general, directia N-V spre S-E. Cele mai importante sunt: Arges, Neajlov, Ciorogarla, Vedea, Calnistea.

Flora. Pozitia Giurgiului de contact intre silvostepa si lunca cu solul caracterizat de protosolurile si solurile aluviale asigurand conditii pentru pajisti mezohidrofile si paduri de sleau ( in zona dunareana) si de paduri de stejar, artar, ulm, jugastru, amestecate cu arbusti predominanti de: sanger si corn, in zonele campiei.

Flora ierboasa compune, in forme de covor – coada vulpii, firuta, iarba campiei, pir si jales. Luncile limitrofe Dunarii sunt bogate in arbori de esenta moale: salcie, plop, arinul negru. In zonele frecvent baltite abunda stuful, rogozul, sageata apei, nufarul, izma de balta, papura, cucuta si matasea broastei.

Fauna este reprezentativa pentru specificul zonal, fiind formata din vietuitoarele de lunca din speciile mici: soparla si sarpele de apa, broasca de lac, buhaiul de balta, soarecele si sobolanul de camp. In vreme ce pasarile, deopotriva de padure sau de camp, in convietuire armonioasa, sunt: rata mare, pitigoiul, prepelita, turturica, privighetoarea, ciocanitoarea, gaia rosie, pupaza, soimul dunarean, starcul, barza, cocorul, ratele si gastele salbatice, lisita si pasarile rapitoare – in frunte cu uliul. Din speciile de mamifere fac parte: mistretul, iepurele si vulpea, iar din cele mici: harciogul, dihorul si soarecele de camp.

In regim de rezervatie – inca foarte bine protejate si raspandite prin fostii codrii ai Vlasiei, isi au raiul pe tot intinsul judetului – mai cu seama, in braurile de paduri si zavoaie din “ curcubeul “: Ciolanu-Calugareni-Comana-Gostinu: caprioarele, fazanii, dropiile si batlanii.

Bogatele ape gazduiesc si mai bogate specii de pesti – atractia pescarilor sportivi : cleanul, stiuca, crapul, salaul, scrumbia de Dunare, morunul, pastruga, scobarul, mreana, cega, platica, linul, bibanul si rosioara.

• Populatia

Cresterea demografica absoluta se realizeaza prin sporul natural de populatie, adica raportul pozitiv natalitate-mortalitate ( fiind si unul dintre principalele criterii ale nivelului civilizatiei). Ritmul firesc, pe trepte-generatii, trebuie sa aiba o constanta usor pozitiva, cu mariri ciclice de ritm, fara socuri de crestere, ca si de scadere.

Giurgiu se claseaza putin peste media demografica nationala, socurile intermitente din ultimele trei-patru decenii, fiind consecinte ale megalomaniei industriale socialiste . O diagrama comparata a evolutiei demografice a municipiului Giurgiu de-a lungul celor aproape 18 decenii de existenta moderna ( de dupa eliberarea din 1829) ne poate edifice in privinta conditiei sale specifice si a unor perioade de oscilatii defavorizante.

Atestarile demografice sunt bazate pe 3 surse:

∙ Documente diverse straine ( rusesti, frantuzesti, turcesti, italiene etc.)

∙ Documente interne ( cronici, rapoarte etc)

∙ Recensamintele oficiale.

Conform acestora, evolutia demografica este urmatoarea:

▪ 1830 – 2000 de locuitori ( peste 600 de case)

▪ 1837 – 3.500 de locuitori

▪ 1855 – 7470 locuitori ( 1499 de case)

▪ 1872 – 21.000 de locuitori

▪ 1878 – 15.000 de locuitori ( din care peste 3.500 straini)

▪ 1890 – 16.000 de locuitori

▪ 1914 – 21.000 locuitori ( Locul 21/Romania)

▪ 1930 – 25.000 locuitori ( Locul 27/Romania Mare)

▪ 1967 – 40.000 locuitori ( Locul 26 )

▪ 1977 – 51.400 locuitori ( Locul 29)

▪ 1992 – 74.000 locuitori ( Loc. 33 )

▪ 2003 – 73.000 de locuitori ( Loc. 35)

Explicatii si comentarii la datele de mai sus pot fi numeroase. Ne rezumam doar la cateva:

- 1830 : circa 1.800 de locuitori au plecat cu turcii – din interes sau de frica razbunarilor ( de frica rusilor ) – pentru a nu fi deportati ( majoritatea au emigrat in Bulgaria: turci, bulgari, greci, sarbi);

- Intre 1851-1871 – populatia creste foarte mult ajungand la 21.000 locuitori in 1872 ( datorita prosperitatii si dezvoltarii continue a Giurgiului);

- La 1877 – cca. 2000 de locuitori parasesc definitiv orasul datorita calamitatilor generate de bombardamentele turco-bulgare, din timpul razboiului de independenta;

- Dupa 1890 populatia creste lent dar permanent pana in 1916, cand va atinge cifra de 16.000 de locuitori.

Fisiere in arhiva (1):

  • Populatia si Agricultura in Judetul Giurgiu.doc

Alte informatii

Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Management – Administratie Publica