Potențialul Agricol al Județului Arges

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă se doreşte a fi un răspuns la problemele esenţiale cu care se confruntă agricultura românească şi în speţă cea argeşeană, probleme ca poluarea şi implicaţiile pe care aceasta o poate avea asupra activităţilor agricole considerate a fi catastrofale pentru viitorul alimentaţiei omenirii dacă nu se vor lua măsurile cuvenite. Printre multe alte consecinţe negative, eroziunea solului a dus la concluzia că ar trebui în opinia mea să impună un efort susţinut atât uman cât şi financiar, pentru a micşora acest proces dinamic de distrugere a solului şi deci a consecinţelor catastrofale asupra exploataţiilor agricole.

Soluţia unei asemenea probleme derivă din studiul reliefului, al hidrografiei şi al hidrologiei, al litologiei şi pedologiei, al condiţiilor climatice cu tot cu precipitaţii alături de studiul folosinţelor şi al vegetaţiei care conduc la o analiză şi la o justă apreciere a stării de eroziune a unui bazin hidrografic. Consecinţele eroziunii solului în bazinul hidrografic Argeş, a putut sintetiza în procentul ridicat de colmatare a lacurilor de acumulare, efectele economice deosebit de dăunătoare, reducerea fertilităţii solurilor prin modificarea proprietăţilor fizice, hidrofizice şi chimice şi implicit a producţiei culturilor agricole.

Pentru monitorizarea acestei probleme, se impun întreprinderea de cercetări în bazinul hidrografic superior al râului Argeş pentru determinarea suprafeţelor afectate de eroziune şi încadrarea acestora în clase de eroziune.

De asemenea, specialiştii în geomorfologia şi orografia terenului sunt îndreptăţiţi pentru a răspunde acestei probleme majore, să efectueze studii sau să reactualizeze cu privire la descrierea reliefului, cu evidenţierea tuturor elementelor care duc la repartiţia geografică a solurilor şi proiectarea în consecinţă a unor lucrări hidroameliorative sau de combatere a eroziunii care să aibă la bază un serios studiu geomorfologic.

Astfel, s-a acordat o atenţie mare pantelor, arătându-se că în afara înclinării lor, este la fel de importantă, expoziţia, aspectul uniform sau variat, gradul de fragmentare, gradul de eroziune ale acesteia. Studiile ar permite aprecieri cu privire la potenţialul eroziv al teritoriului, al regimului inundaţiilor, a suprafeţelor afectate, a potenţialului hidro-energetic al cursurilor de apă şi a posibilităţilor de amenajare a unor lacuri de acumulare.

În această direcţie s-a considerat că bazinul hidrografic al râului Argeş, ocupă un loc important în cadrul întregului sistem hidrografic naţional, atât în ceea ce priveşte suprafaţa sa, cât mai ales din punct de vedere al activităţilor agricole şi industriale efectuate de către agenţii economici, care sunt principalii beneficiari şi concurenţi pentru apa ce provine din râurile componente.

În sprijinul completării acestei cercetării nu trebuie trecute cu vederea nici studiile litologice şi pedologice folosite în scopul stabilirii favorabilităţii terenurilor agricole din această zonă, a structurii culturilor, a tehnologiilor de cultivare cât şi în proiectarea şi exploatarea tuturor genurilor de lucrări.

De asemenea, studiul profilelor de sol ar permite sesizarea schimbărilor survenite în învelişul de sol în raport cu cele ale condiţiilor de mediu. Gradul de eroziune se mai poate aprecia şi după partea de sol care a rămas după îndepărtarea prin eroziune a unor orizonturi sau a unor părţi din orizonturile solului.

Toate aceste măsuri pot duce la o agricultură cu rezultate optime, susţinută şi de studiile unor ştiinţe cu care aceasta intereferză cum ar fi cunoştiinţele specialiştilor din domeniu meteorologic. Prin documentări realizate din extragerile publicaţiilor instituţiilor meteorologice din teritoriul studiat, se poate determina datele climatice necesare referitoare la:

• precipitaţii;

• temperatura medie anuală;

• temperatura medie a lunii celei mai calde şi a celei mai reci, amplitudinea termică anuală, temperatura maximă şi cea minimă absolută înregistrată în ultimii (cel puţin 30) ani. Se studiază data mijlocie şi timpurie a apariţiei şi dispariţiei îngheţului;

• vânturi.