Poziția județului Brașov în cadrul regiunii centru

Regiunea Centru este asezata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta de meridianul 25? longitudine estica si paralela 46? latitudine nordica. Cu o suprafata de 34 100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei, Regiunea Centru ocupa pozitia a 5-a intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin pozitia sa geografica, realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor.

Lipsit de campii propriu-zise, relieful Regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti (aproape jumatate din suprafata regiunii), zona colinara a Podisului Transilvaniei si zona depresionara de contact intre zona colinara si cea montana.

Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora. Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita si Lacul Rosu, lac format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz, Lacul Ursu. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului , iazurile piscicole din Campia Transilvaniei.

Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala, variind in functie de altitudine. In depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa aici perioade indelungate.

Vegetatia naturala este variata, prezentand o etajare altitudinala. In Campia colinara a Transilvaniei vegetatia caracteristica este cea de silvostepa.

Resursele naturale sunt diverse si includ importante rezerve de gaze naturale, sare, metale neferoase, materiale de constructii ( bazalt, andezit, marmura, travertin), mici depozite de carbune inferior si numeroase izvoare de apa minerala. In afara resurselor subsolului, Regiunea Centru dispune de un remarcabil potential hidroenergetic si de un valoros potential forestier (padurile si suprafetele impadurite ocupa aproximativ o treime din suprafata regiunii).

Numarul populatiei Regiunii Centru, la sfarsitul anului 2006, era de 2 530,8 milioane locuitori, densitatea populatiei fiind de 74,2 loc./ kmp. Prin ponderea populatiei urbane, de 59,8 %, Regiunea Centru se numara printre cele mai urbanizate regiuni ale Romaniei, dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov si Regiunea Vest. Majoritatea oraselor au un numar mai mic de 20 000 locuitori, un singur oras – Brasovul – are populatia de peste 200 000 locuitori, iar doua - Sibiul si Targu Mures - au intre 100 000 si 200 000 locuitori. Populatia Regiunii Centru se caracterizeaza printr-o mare diversitate etnica, lingvistica si religioasa. Romanii formeaza 65,3% din totalul populatiei regiunii, maghiarii 29,9%, romii 4%, germanii 0,6%.

Economia Regiunii Centru are un vizibil profil industrial, evidentiat atat de contributia ridicata a industriei la formarea produsului intern brut cat si de ponderea populatiei ocupate in sectorul secundar. In anul 2005, PIB/locuitor, exprimat la Paritatea de Cumparare Standard ( unitate de valuta conventionala care exclude influenta diferentelor intre nivelurile preturilor dintre tari), in Regiunea Centru, era de 8066 euro (36% din media Uniunii Europene).

Profilul industrial al regiunii este dat de industriile de constructii de masini , prelucrarea metalelor, chimica, farmaceutica, materialelor de constructii, lemnului, extractiva, textila si alimentara. Specificul industrial este mai pronuntat in judetele Brasov si Sibiu, judete cu importante traditii industriale. Bogatele resurse naturale existente in regiune, in special cele de gaze naturale si sare, au stat la baza dezvoltarii industriei chimice. In anul 2005, in Regiunea Centru s-au obtinut 41,7% din volumul de gaze naturale extrase la nivel national si 33,6% din productia nationala de ingrasaminte chimice. Industriile de prelucrare a lemnului valorifica importantul potential silvic al regiunii. Astfel, in anul 2005, in Regiunea Centru s-au obtinut 39,4% din productia nationala de cherestea si 18,2% din cea de mobilier.

Agricultura se afla la inceputul unui lung si dificil proces de modernizare si restructurare, menit sa conduca la eficientizare si la valorificarea mai buna a importantului potential agricol al regiunii. Conditiile de clima, relief si sol influenteaza intr-o masura importanta dezvoltarea agriculturii. Culturile de plante tehnice si de cartofi si practicarea zootehniei dispun de cele mai favorabile conditii naturale in regiunea noastra. In anul 2006 , Regiunea Centru detinea 28,1% din productia nationala de sfecla de zahar, 25,6% din cea de cartofi si 20,1% din septelul de ovine al Romaniei.

Sectorul serviciilor are o contributie importanta la formarea P.I.B., avand o dezvoltare semnificativa in ultimii ani. Domeniile care au inregistrat cele mai mari cresteri sunt transporturile (in special transporturile rutiere si cele aeriene), telecomunicatiile, sectorul financiar-bancar si de asigurari, turismul. Reteaua rutiera masura, la sfarsitul anului 2006, 10211 km, din care 2237 km sunt drumuri nationale, iar cea de cale ferata avea o lungime totala de 1346 km. Atat infrastructura de transport rutier cat si cea de transport feroviar necesita lucrari ample de reabilitare si modernizare.

Turismul este unul din cele mai dinamice sectoare economice, care insa nu a atins dezvoltarea ceruta de importantul potential turistic al regiunii. In anul 2006, Regiunea Centru a reusit sa atraga 1,164 milioane turisti cazati in structurile de primire turistica, devenind prima regiune a tarii ca destinatie turistica. Principalele forme de turism practicate in Regiunea Centru sunt turismul montan, turismul balnear, turismul cultural si agroturismul.

Prezentare jud. Brasov

Geografie – Poziţionare. Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, având o suprafaţă de 5363 kmp, respectiv 2,2% din suprafaţa ţării.

Judeţul Braşov este intersectat de paralela 46º latitudine nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de 25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.

Relief. Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate în trăsăturile geologice şi geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetaţie şi faună.

În total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafaţa judeţului, iar cel depresionar şi deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase şi şesurile depresionare ale Făgăraşului şi Braşovului creează contraste altimetrice şi clinometrice, scoţând şi mai mult în relief aceste masive, afirmându-se spectaculos în liniile peisajului geografic.

Climă. Judeţul Braşov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziţia dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică şi cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune că este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest.