Pozitia Judetului Giurgiu in Cadrul Regiunii 3 Sud-Muntenia

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Pozitia Judetului Giurgiu in Cadrul Regiunii 3 Sud-Muntenia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 70 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Irina Petrescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Cuprins
Capitolul I - Caracteristici generale 4
1.1 Așezare 7
1.2 Suprafată 7
1.3 Relieful 8
1.4 Reteaua hidrografică 9
1.5 Clima 9
1.6 Resursele naturale 10
1.7 Solul 14
1.8 Calitatea factorilor de mediu 16
1.9 Flora 17
1.10 Fauna 17
1.11 Diversitatea biologică 18
1.12 Date demografice 18
1.13 Programe de care a beneficiat judetul 22
Capitolul 2 Structura economic în profil sectorial 28
2.1 Industria 28
2.2 Agricultura 30
2.3 Silvicultura 36
2.4 Comert și servicii 37
2.5 Turismul 39
2.5.1 Scurt inventor turistic 39
2.5.2 Principalele obiective turistice 41
2.5.3 Analiza situatiei actuale a sectorului 44
2.5.4 Promovarea turistica a judetului Giurgiu 46
2.6 Resursele umane și piata fortei d e muncă 47
2.6.1Resursele umane 47
2.6.2 Forta de muncă în judetul Giurgiu 50
2.7 Transport și infrastructură tehnică 55
2.8 Utilităti – infrastructură tehnică și de mediu 62
2.8.1 Alimentarea cu apă și canalizare 62
2.8.2 Salubritate 62
2.8.3 Distributia gazelor naturale 63
Capitolul III – Spatiul Rural 64
3.1 Organizarea administrative-teritorială 64
3.2 Populatia rurală 64
3.3 Agricultura 65
3.3.1 Resursele agricole 65
3.3.2 Provocări actuale 68
3.3.3 Concluzii privind sectorul agricol 70
3.4 Transport 71
3.5 Alimentarea cu apă și canalizare. Statii de epurare 71
3.6 Salubritate 72
3.7 Deșeuri 72
3.8 Serviii medicale. 73
Capitolul IV – Concluzii și propuneri 74
Bibliografie

Extras din document

Capitolul I – Caracteristici generale

Giurgiu aparţine Regiunii Sud-Muntenia, dezvoltată sub semnul sectorului auto, a industriei petroliere şi, din ce în ce mai actual, comerţul.

Creşterea accelerată a economiei Regiunii Sud-Muntenia în următorii trei ani, într-un ritm mediu anual de 6%, va tripla produsul intern brut pe cap de locuitor în 2010, comparativ cu anul 2003, dar nu va şterge decalajele faţă de celelalte zone ale Europei. Regiunea se află acum la un nivel apropiat de cel din Polonia din anul 2004. Prognozele indică un produs intern brut pe cap de locuitor al Regiunii Sud-Muntenia în 2010 de 6.485 Euro, dar totodată de trei ori mai mic decât media Uniunii Europene în 2004.

Motorul creşterii economice a regiunii este industria, care generează 29% din produsul intern brut regional şi urcă la 13% din contribuţia zonei la PIB-regional.

Vechea structură a economiei regiunii, care a cunoscut o dezvoltare industrială masivă în anii `70 şi-a pus amprenta pe profilul regiunii, încă dominat de industrie şi agricultură şi cu servicii mai puţin dezvoltate.

O falie invizibilă separă în regiune două grupuri de judeţe, trei dintre ele fiind specializate în producţia industrială - Argeş, Dâmboviţa şi Prahova - , iar celelalte patru - Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman depind în continuare de agricultură. Specificul industrial este dat şi de cele două judeţe dezvoltate, Argeş şi Prahova, lideri ai produsului intern brut pe cap de locuitor.

Eşecul dezvoltării industriale, aşa cum a fost proiectată în anii `70, a implicat restructurări şi a impus concedieri masive, ceea ce face ca şomajul să rămână în 2007 peste media naţională. A cincea parte din şomerii ţării sunt localizaţi în regiune, cu o pondere de 17,3% din totalul şomerilor, fiind depăşită la acest capitol doar de Regiunea Nord-Est. De altfel, judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman, dominate de agricultură, sunt judeţe tradiţional sub-dezvoltate, reprezentând împreună ceea ce analizele oficiale numesc „al doilea buzunar mare de sărăcie în România”.

Regiunea a cumulat, până la sfârşitul anului 2007, un portofoliu total de investiţii străine directe de 1,52 miliarde de Euro, situându-se pe locul doi într-o ierarhie a investiţiilor străine, după Bucureşti. Nucleele investiţionale masive sunt centrate în jurul oraşelor Piteşti (Renault), Câmpulung Muscel (Holcim), Târgovişte (Samsung şi COS) şi Ploieşti.

Pe viitor se preconizează ca în Regiunea Sud-Muntenia sectorul auto, industria petrolieră şi comerţul vor rămâne zonele care vor menţine tendinţele de dezvoltare actuale. Nici agricultura, nici industria alimentară şi nici industria prelucrătoare nu vor reuşi să detroneze această dominaţie, chiar dacă unele societăţi comerciale individuale se vor impune.

Situat în partea de sud a României, în cadrul marii unităţi geografice numită Câmpia Română, pe cursul inferior al Dunării Judeţul Giurgiu, judeţul Giurgiu se încadrează la nivelul regional în jumătatea nedezvoltată, mai săracă a Regiunii Sud-Muntenia.

Judeţul Giurgiu nu aduce contribuţii relevante la nivel regional din punct de vedere al investiţiilor, nivelul scăzut de atragere a investiţiilor străine directe în judeţ constituind una dintre problemele majore ale judeţului. Mai mult, Giurgiu este un judeţ cu un caracter profund agricol, dar aflat sub umbra realizării efective a unei agriculturi de subzistenţă în procent de peste 50% şi cu activităţi industriale şi servicii cu o pondere relativ scăzută în PIB regional.

Amplasarea pe malul Dunării de-a lungul a 72 km conferă judeţului Giurgiu posibilitatea de a avea legături fluviale cu ţările riverane şi Marea Neagră, fapt care în prezent nu aduce avantaje majore judeţului, capacitatea tehnică de trafic portuar de mărfuri fiind limitată. Mai mult, există analize care indică că tocmai ieşirea la Dunăre poate acţiona ca o barieră transfrontalieră pentru dezvoltarea comerţului în judeţele riverane, aşa cum este şi cazul judeţului Giurgiu.

Elementul de diferenţă care defineşte judeţul Giurgiu la nivel regional rămâne accesul la Dunăre, prin portul Giurgiu. Deşi nu aduce un aport semnificativ la veniturile judeţului, trebuie menţionat însă că primele două companii care au intrat într-un top regional asupra primelor 30 de companii din regiune, după criteriul cifrei de afaceri, aduce două firme care fac comerţ cu calculatoare în incinta Zonei Libere din port.

Pe viitor, proximitatea şi creşterea economică a municipiului Bucureşti pare să se extindă şi în ariile aflate în aria vecină, cuprinzând şi judeţul Giurgiu. Se poate astfel estima formarea unei conurbaţii complexe în jurul capitalei cu importante fluxuri de deplasării zilnice care ar putea constitui un punct-cheie pentru dezvoltarea economică pentru judeţul Giurgiu dar şi o ameninţare pentru identitatea judeţului Giurgiu, prin atragerea locuitorilor pentru locuri de muncă mai avantajoase în Bucureşti.

1.1 Așezare

Judeţul Giurgiu se afla in sud - estul Romaniei, la granita cu Bulgaria. La o distanţă de 65km la sud de capitala Bucuresti. Este situat in lunca Dunarii, pe malul stang al fluviului Dunărea.

Este situat în partea de sud a ţării, în cadrul marii unităţi geografice numită Câmpia Română şi este străbătut de paralela 43°53` latitudine nordică şi meridianul 25°59` longitudine estică.

Judetul Giurgiu se invecineaza la est cu judetul Calarasi, la vest cu judetul Teleorman, la nord-est cu municipiul Bucuresti, la nord cu judetul Dambovita, la nord-vest cu judetul Arges, iar la sud cu Bulgaria.

Giurgiu se afla la 64 km de capitala tarii, pe ruta Bucureşti - Sofia - Atena sau Bucuresti - Istanbul. Dunarea ne leaga de Marea Neagra si de Marea Nordului, iar magistrala feroviara europeana care porneste din Ostende trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Braşov, Bucureşti, Giurgiu, Sofia, Istanbul sau, prin Salonic, face legatura cu Atena.

Fisiere in arhiva (1):

  • Pozitia Judetului Giurgiu in Cadrul Regiunii 3 Sud-Muntenia.docx

Alte informatii

Academia de Studii Economice Economia Agroalimentara si a Mediului