Pratologie și Pratotehnica

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 44 în total
Cuvinte : 12810
Mărime: 69.58KB (arhivat)
Cost: 6 puncte

Cuprins

PLANUL PROIECTULUI

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL I – Cadrul natural 5

CAPITOLUL II – Măsuri de îmbunătăţire a pajiştilor 16

2.1. Măsuri de suprafaţă 17

2.2. Măsuri radicale 34

CAPITOLUL III – Înfiinţarea de pajişti temporare în locul pajiştilor permanente degradate 40

CAPITOLUL IV – Folosirea pajiştilor prin păşunat 44

4.1. Sisteme de păşunat 44

4.2. Tehnica păşunatului 46

4.3. Măsuri pentru organizarea păşunatului raţional 49

CAPITOLUL V – Aplicaţii practice 57

CONCLUZII 71

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

INTRODUCERE

O componentă importantă a patrimoniului funciar al ţării noastre o constituie suprafaţa de 4,9 milioane hectare de pajişti permanente, considerate, pe bună dreptate, o avuţie naţională deoarece reprezintă 33% din suprafaţa totală a ţării şi 21% din suprafaţa agricolă. Această suprafaţă, în condiţiile aplicării unor tehnologii moderate de cultivare, ar putea asigura hrana, anual, pentru cel puţin 10 milioane UVM (unităţi vită mare). Din păcate, până în acest moment, acest indicator economic de apreciere a valorii de utilizare a pajiştilor nu s-a realizat, datorită atât lipsei unui cadru juridic specific de folosire a acestor suprafeţe, cât şi a dezinteresului faţă de potenţialul agroecologic pe care îl oferă aceste suprafeţe.

În ultimii ani, în ţările cu tradiţie din Uniunea Europeană, valoarea fondului pastoral este exprimată printr-un indicator de multifuncţionalitate, circumscris conceptului de dezvoltare durabilă.

Această nouă concepţie de multifuncţionalitate a pajiştilor permanente înglobează atât funcţia agronomică (de producţie) a acestora, cât şi altele, tot atât de importante, cum sunt: folosirea şi conservarea biodiversităţii florei şi faunei specifice, protecţia solului, creşterea calităţii mediului (calitatea peisajului), dezvoltarea agroturismului ecologic. Prin această nouă modalitate de folosire a resurselor oferite de covorul vegetal al pajiştilor permanente, omul trebuie să respecte şi să-şi armonizeze interesele respectând legile naturii, deoarece aplicarea necontrolată a tehnologiilor şi exploatarea abuzivă a resurselor duce la dezechilibre ireversibile în relaţia sol - covorul vegetal al pajiştei - animal - ou.

În condiţiile din ţara noastră, peste 70% din suprafaţa de pajişti permanente se regăsesc pe terenuri în pantă, supuse în permanenţă proceselor de eroziune. Dacă vegetaţia ierboasă nu ar acoperi aceste suprafeţe s-ar produce adevărate catastrofe ecologice, cu urmări de natură economico - socială incalculabile.

Pajiştile permanente din România mai păstrează încă una din cele mai complexe biodiversităţi floristice din Europa. În această structură floristică intră numeroase specii de plante cu o valoare pastorală ridicată, ce formează producţia de furaj a pajiştilor. De asemenea, pajiştile româneşti pot fi considerate adevărate bănci naturale de germoplasmă din care, prin diferite metode de ameliorare, se creează genotipuri noi, formate din soiuri şi hibrizi performanţi.

În covorul vegetal al pajiştilor permanente există peste 200 de specii de leguminoase anuale şi perene, care au un rol important în creşterea calităţii furajului în substanţe proteice. Totodată, în condiţiile din ţara noastră, aceste leguminoase aprovizionează, prin procesul simbiotic de fixare a azotului atmosferic, solurile cu cantităţi importante de azot biologic, între 30 - 150 kg/ha/an.

O mare parte din flora covorului vegetal al pajiştilor permanente nu este încă utilizată. Astfel, se impune realizarea unei cartări floristice privind ponderea plantelor medicinale şi a celor melifere.

Spectrul culorilor şi arhitectura morfologică a speciilor din pajiştile permanente îmbunătăţesc calitatea peisagistică a covorului vegetal, cu consecinţe directe pozitive asupra dezvoltării turismului ecologic în ţara noastră.

În consecinţă, la baza folosirii sistemului multifuncţional al pajiştilor stă aplicarea unei gestionări integrate a covorului vegetal, prin care valoarea de utilizare a pajiştilor capătă o nouă dimensiune, racordată sistemului de dezvoltare durabilă. Totodată, modul de utilizare multifuncţională a patrimoniului pastoral poate constitui şi un etalon de apreciere a gradului de integrare a agriculturii româneşti în structurile europene.

CADRUL NATURAL:

Elemente ale cadrului natural - Caracteristicile reliefului

Municipiul Roman este situat în partea de est a judeţului Neamţ, în partea centrală a podişului Moldovei la aproximativ 3 Km amonte de confluenţa râurilor Moldova şi Siret, pe malul stâng al râului Moldova, având următoarele vecinătăţi: la

sud municipiul Bacău la o distanţă de 42 Km, la est municipiul Iaşi, la o distanţă de 84 Km cu străbaterea oraşului Târgu Frumos pe calea rutieră, la nord municipiul Botoşani, aflat la o distanţă de 107 Km, iar la vest municipiul Piatra Neamţ, situat la 50 Km.

Relieful municipiului Roman şi al împrejurimilor acestuia are un aspect puţin pronunţat şi este rezultatul fenomenelor de eroziune şi de confluenţă al celor două râuri Siret şi Moldova.

Preview document

Pratologie și Pratotehnica - Pagina 1
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 2
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 3
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 4
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 5
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 6
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 7
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 8
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 9
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 10
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 11
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 12
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 13
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 14
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 15
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 16
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 17
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 18
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 19
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 20
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 21
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 22
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 23
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 24
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 25
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 26
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 27
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 28
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 29
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 30
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 31
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 32
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 33
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 34
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 35
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 36
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 37
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 38
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 39
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 40
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 41
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 42
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 43
Pratologie și Pratotehnica - Pagina 44

Conținut arhivă zip

  • Pratologie si Pratotehnica.docx

Alții au mai descărcat și

Studiul Pajistilor din Interfluviul Timis-Bega - Studiu de Caz Islazul Comunal Foeni

CAPITOLUL I CLASIFICAREA ŞI IMPORTANŢA PAJIŞTILOR NATURALE Noţiunea de pajişte provine din cuvântul de origine slavă pašište şi înseamnă loc...

Studiul Fito-Ecologic al Pasunii Valea Targului din Comuna Feldru, Judetul Bistrita-Nasaud

1. CAPITOLUL I IMPORTANȚA PAJIȘTILOR Importanța economică și ecologică a pajiștilor naturale este deosebită deoarece aceste uriașe suprafețe verzi...

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

Capitolul 1. Introducere Se numesc pajisti suprafatele de teren acoperite cu vegetatie ierboasa sub forma unui covor vegetal. Pajistile sunt...

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

INTRODUCERE Pajistile sunt, suprafeţele de teren acoperite cu vegetaţie ierboasă sub forma unui covor vegetal.Pajiştile sunt alcătuite din una sau...

Pajiști

Introducere Producerea furajelor reprezintă o activitate economică esenţială în creşterea animalelor şi a constituit o preocupare a omului din...

Culturi Furajere si Pratologie Ecologica

1.Istoricul şi importanţa agriculturii organice în Romania şi în lume Agricultura ecologică (organică sau biologică), a apărut în Europa ca...

Protologie si Pratotehnica - Judetul Vaslui

INTRODUCERE Pajiştea reprezintă suprafaţa de teren acoperită cu vegetaţie ierboasă, alcătuită în cea mai mare parte din plante perene, ce aparţin...

Pajiști

Capitolul I. Praticultura este ştiinţa care se ocupă cu studierea culturii pajiştilor şi a plantelor furajere. Pratologia se referă la studiul...

Ai nevoie de altceva?