Principii de agricultură durabilă și dezvoltare rurală

INTRODUCERE:

Strategiile pe termen lung trebuie luate în considerare cu atenţie mai ales cu privire la viitoarele rezultate fructificate. Istoria a demonstrat că viitorul este în bună masură determinat de trecut astfel, curentele strategice, asa cum apar ele în prezent, trebuie examinate cu atenţie. În acelasi timp, trebuie acceptat ca rezultatul real al acestora nu poate fi prevăzut, deoarece situaţiile neprevăzute pot şi ele să exercite o influenţă importantă asupra acestora.

Principiile şi obiectivele strategiei de dezvoltare durabilă:

Principii:

1. Durabilitate – condiţii mai bune de trai pentru populatia săracă precum şi un minimum de condiţii necesare pentru un trai decent şi pentru sănătatea şi bunăstarea tuturor;

2. Competitivitate – permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, naţional şi chiar internaţional, promovarea unui sector privat productiv şi competitiv;

3. Sprijin financiar – putere financiară care să faciliteze accesul la o varietate de resurse financiare pentru a satisface nevoile de investiţii şi dezvoltare.

4. O bună administrare – reacţia eficientă şi efectivă la problemele comunităţii prin responsabilizarea autorităţilor locale şi parteneriatul cu societatea civila.

Obiective:

1. Să direcţioneze comunitatea spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri de muncă;

2. Să dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili priorităţile comunităţii, strategia şi acţiunile sale;

3. Să sprijine autorităţile publice locale în prezentarea strategiilor financiare şi de investiţii;

4. Să determine eficientizarea managementului.

Strategiile de dezvoltare locală sunt caracterizate de cel putin şapte trăsături care se recomandă managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu. Cele şapte caracteristici ale strategiilor sunt următoarele : imagine asupra viitorului, creativitate, flexibilitate, activitate, create pentru acţiune, orientare spre schimbare, orientare spre câstig durabil.

Pentru a putea participa la realizarea obiectivelor propuse, Primăria Comunei Padina îşi va desfăşura activitatea în urmatoarele direcţii:

1. Dezvoltarea infrastructurii de bază.

2. Protecţia mediului.

3. Întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei.

4. Regenerarea rurală

CAPITOLUL I:

PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI PADINA

1.1. Localizare

Comuna Padina este situată in extremitatea de sud-est a judetului Buzău,încadrată într-o zonă tipică de câmpie, aflându-se la confluența Bărăganului cu Câmpia Buzăului si a județelor Brăila şi Ialomița.

Localitatea are urmatoarele limite::

- Nord - teritoriul localităților Caldaraști, Luciu si Largu ;

- Sud – Județul Ialomita ;

- Est - teritoriul comunei Rușetu si judetul Braila ;

- Vest - teritoriul comunei Caldărăști si județul Ialomița

Din punct de vedere al asezării pe glob, acest teritoriu se încadreaza între paralele de 44°83’ latitudine nordica si 27°12’ longitudine estica. Formarea regiunii în care se găsește comuna Padina trebuie pusă în legatură cu evoluția paleogeografică și geologică a întregii Câmpii Române.

Din punct de vedere geografic, campia care ocupa cea mai mare parte a localității, face parte din Bărăganul Ialomiței, subunitatea Padina. Altitudinea medie a câmpiei este de 80 m.

Comuna este străbătută de drumul national DN2C, Buzau – Slobozia, la o distantă de 54 km de municipiul Buzău si 45 km de Slobozia. si

Specificul comunei:

Agricol – cultivarea de cereale, porumb și plante tehnice

Zootehnic – păsări si animale crescute in gospodării

1.2. Cadrul natural și calitatea factorilor de mediu

Cadrul natural:

Comuna Padina este dezvoltată pe un teren cu văi largi și dune de prafuri nisipoase, forma de relief dominanta fiind câmpia. Înaltarea în bloc a regiunii, de la sfârsitul pliocenului și pâna la pleistocen, a stimulat crearea unui relief de o mare complexitate, cu evidente caractere de

tinerete, permanent în schimbare.

Din punct de vedere morfologic, Câmpia Buzau este o regiune de acumulare, caci Câmpia Româna și în special zona de divagare sunt rezultatul ațiunii reciproce dintre mișcarile tectonice negative cu amplitudini și variatii diferite și procesul de acumulare efectuat de râul Buzău. Litologica pe verticală începe la suprafata cu depozite fine de argilă și prafuri nisipoase pâna la circa 4 m adâncime, având vârsta cuaternara, cu intercalatii nisipoase și pietriș în adâncime. În partea centrala a comunei Padina se întâlnește o argilă prăfoasă, de 2,50 m grosime, urmată de o argiăa mâloasa, caracteristică suprafețelor băltite.

Nivelul primului strat poate să se ridice pâna la 3 m în sezoanele cu precipitații abundente.

Configurația terenului comunei Padina prezinta o suprafată arabila situată pe o câmpie putin ondulată, dar care prezintă o înclinație orientată de la nord spre sud-vest, expozitia generală a terenului fiind sudică. Mai întâlnim, de asemenea, terenuri cu pășune, fâneata și păduri, dar

suprafetele lor sunt restrânse.