Cuprins
- 1). Tehnologia de obţinere a alcoolului din material primă alimentară.
- 2). Tehnologia de producere a drojdiilor de pine.
- 3). Tehnologia de fabricare a malţului pentru bere.
- 4). Tehnologia de fabricare a berii.
- 5). Tehnologia de fabricare a acizilor organici citric şi lactic.
- 6). Tehnologia de producere a băuturilor răcoritoare.
- 7). Tehnologia de fabricare a băuturilor tari alcoolice.
Extras din proiect
Melasa este un produs obţinut în urma fierberii zahărului din sfecla de zahăr în urma acestui process obţinem şi produsul secundar melasa.
Compoziţia chimică a melasei.
Zaharoza- 46-52%
Zahăr invertit-0.5-2%
Rafenoza-0.5-3%
Carbonat de potasiu-11%
Substanţe azotice-2%
Melasa conţine compuşi chimici toxici pentru levuri şi acestea sunt substanţe caramelizate.Conţinutul total al substanţelor uscate este de 75%.
Indicii principali ai calităţii melasei sunt:
-Conţinutul substanţelor uscate,
-Conţinutul substanţelor fermentate nu trebuie să fie m/mic de 45%
-Conţinutul substanţelor azotice >1.3%
-Concentraţia zahărului invertit 2-5%
-pH mediu
-Culoarea
-Temperatura de păstrare a melasei <40ºC.
Melasa serveşte ca materie primă la fabricarea alcoolului etilic, levurilor de panificaţie a acizilor lactici şi tartrici.Melasa reprezintă un lichid concentrate,vîscos şi incolor densitatea căruia este de 1.4kg/m³ de o culoare cafenie închisă. Melasa se obţine la centrifugarea masei gazoase fierte. Melasa îndreptată la prelucrare trebuie să conţină: 75% substanţe uscate, 45%substanţe fermentabile, 1.3% azot total, zahăr invertit 0.5%, pH 6.8, creşterea acidităţii în probă la autofermentare peste 24ore 0.3º.
În timpul pregătirii melasei pentru fermentare se face dezinfectarea şi scăderea pH pînă la 5. În acest timp microorganismele majoritatea mor sau se inactivează. După deyinfectare melasa se diluiază adăugîndu-se substanţe nutritive în formă de fosfaţi şi azotaţi. Se administrează acid ortofosforic în cantitate de 0.06% din masa melasei. Dacă concentraţia de azot este mai mică de 0.3% se adaugă 15-30kg carbomid sau sulfat de amoniu 30-80kg la 1000dal alcool. După aceste procedee mustul este îndreptat la fermentare. La fermentare zaharoza sub acţiunea ß-fructofuranozidazei (zaharazei) se transformă în glucoză şi fructoză, iar fructoza şi glucoza sub acţiunea complexului de fermenţizimaza se transformă în alcool şi CO2.
Fermentarea mustului de melasă la producerea alcoolului etilic se realizează după metoda continuă şi în două feluri:
- cu un flux
- cu două fluxuri
- În prima schemă de fermentare cu un flux se foloseşte la fabricile de alcool etilic care în acelaşi timp produc şi levuri de panificaţie. Metoda de fermentare într-un flux presupune prepararea mustului de melasă cu concentraţia de 20-24%. Mustul de melasă în fermentare trece dintr-un rezervuar în altul prin toată bateria de fermentare. Temperatura de fermentare în baterii este de 28-30ºC iar durata medie a fermentării constitue 18-20h.
- Metoda de fermentare a mustului de melasă în două fluxuri prevede divizarea fluxului principal în două părţi, o parte din melasă se tratează cu antiseptici, se ameliorează cu substanţe nutritive şi se diluiază cu apă pînă la 12% de substanţe uscate. A doua parte din melasă fără preparare preliminară se diluiază pînă la concentraţia de 32-34% de zahăr, după această metodă zaharurile se fermentează mai complet randamentul în etanol este cu 25-30 mai puţin glicerol mai puţini alcooli.
Schema tehnologică de producere a alcoolului din melasă.
1.Recepţia melasei.
2.Diluarea.
3.Neutralizarea.
4.Acidularea.
5.Adăugarea sărurilor nutritive.
6.Limpezirea.
7.Fermentarea + adăugarea levurilor.
8.Fermentarea
9.Distilarea produsului secundar,borhot.
10.Alcool brut.
Pregătirea melasei pentru fabricarea alcoolului se alcătueşte din mai multe faze:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Producerea Alcoolului Etilic.doc