Producerea Vinurilor Peliculare de Tip Ialoveni

Amplasarea utilajului în schema tehnologica

Aranjarea utilajului şi vaselor în sectie

I. Partea introductivă

Viticultura şi vinificţia pe aceste meleaguri au o tradiţie multiseculară şi actualmente joacă un rol important în economia naţională. Ponderea în volumul produsului global este de circa 25 la sută şi constituie o sursă importantă de completare a bugetului statului.

Vinul de struguri, datorită compoziţiei fizico-chimice şi biochimice destul de bogate, este un produs alimentar cu însuşiri destul de importante pentru activitatea vitală a organismului uman. Vinul este cunoscut din cele mai vechi timpuri. După cum a spus Gherasimov: „Vinul întotdeauna a urmat omul în procesul dezvoltării sale. Vinul este un produs bogat în diferite substanţe, care într-o măsură mai mare sau mai mică influenţează asupra omului”. După cum s-a exprimat Hipocrate: „Vinul este folositor cum pentru omul bolnav aşa şi sănătos, dacă este dat la timp şi în cantităţi anumite”.

În Dacia după unii autori cultivarea viţei de vie a fost întrodusă de romani însă cercetările arhiologice au adus dovezi incotestabile ca pe acest plai viţa de vie se cultivă însă din sec. 7-6 î.e.n. graţie coloniilor greceşti. Deci după izvoare certe viile Daciei erau în floare cu mult înainte de cucerirea Ramană.

În multe ţări cu industrie vinicolă dezvoltată ca Franţa, Italia, Spania, vinul etse considerat ca un atribut necesar al mesei. Aceasta tradiţie s-a păstrat şi la moldoveni. Moldova este prima ţară din fosta CSI care prin hotărârea parlamentului din 2 iulie 1994 a adoptat Legea viei şi vinului. Legea prezintă actul normativ care reglemenetează condiţiile generale şi speciale de protecţie în viticultută şi vinificaţie precum şi de comercializare a produselor finite, pentru satisfacerea cererei pieţei interne şi externe, consolidarea economiei naţionale şi dezvoltarea suficientă a producţiei vinicole din republică.

Industria vinicolă ca ramură principală a economiei din R.M. este cu adevărat o mîndrie naţională. Tradiţiile vechi şi ultimele realizări ale tehnicii moderne fac ca vinurile moldoveneşti să fie cunoscute în ţară şi peste hotarele ei. Vestitele microzone Purcari, Ciumai, Ialoveni, Stăuceni, Cricova duc faima vinurilor moldave din cele mai vechi timpuri pînă-n prezent.

Republica Moldova dispune de condiţii pedoclimaterice favorabile pentru dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei şi a obţine rezultate excepţionale în perioada postbelică. Punctul culminant în sectorul vinicol a fost atins în prima jumătate a anilor 80, cînd suprafaţa viilor era de 220 mii hectare, recolta medie de struguri - 6 t/ha iar recolta globală - 1150 mii tone. Aceste schimbări pozitive au fost posibile datorită reconstruirii plantaţiilor şi sedimentului prin înlocuirea soiurilor de hibrizi producători direcţi, perfecţionarea tehnologiilor de producere, la fel şi crearea bazei pepinieristice, care produce anual 32 mln viţe altoite.

Concomitent cu dezvoltarea viticulturii a sporit semnificativ şi volumul producţiei de vinuri din struguri, care în anii 1981-1985 a constituit in medie - 42 mln. dal. S-a diversificat sortimentul şi s-a îmbunătaţit calitatea produselor vinicole.

Comparativ cu nivelul dezvoltării sectorului viti-vinicol din cele 35 ţări europene avansate în acest domeniu, în anii 1981-1985 Moldova s-a plasat pe locul al şaselea după Spania, Italia, Franta, Portugalia şi Romania în ceea ce priveşte suprafaţa viilor, recolta globală de struguri şi fabricarea produselor vinicole. După aceasta perioadă de dezvoltare relativ prosperă a urmat o perioadă de scădere a productiei, care continuă şi la etapa actuală.

Cauzele acestei scăderi sunt multiple. Ea a fost provocată la început de lupta împotriva alcoolismului şi s-a agravat ulterior sub influenta fenomenelor negative ale perioadei de tranziţie la economia de piaţă. Consecinţe negative a avut şi abandonarea metodelor de dirijare centralizată fară a fi introduse forme noi de coordonare şi dirijare a producerii în sectorul viti-vinicol.

Situaţia s-a agravat şi din cauza calamităţilor naturale, îndeosebi a temperaturilor scazute din iarna anilor 1996-1997. Pe parcursul ultimilor 15 ani suprafata viilor s-a redus aproape de două ori, productivitatea lor - cu o treime, iar recolta globala de struguri – de 2,4ori.

Industria vinului este cea mai importantă industrie a Moldovei. Ea contribuie la 25% din exporturi, 12% din producţia industriei de prelucrare, 4% din produsul intern brut şi 8% din veniturile bugetului de stat. Fabricile vinicole din Moldova au o capacitate anuală de îmbuteliere de aproximativ 45 mln dal.