Produse Sericicole

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Produse Sericicole.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 41 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Cuprins

CAPITOLUL I . pg 3
1.1 Istoric . pg 3
1.2 Raspandirea sericiculturii . pg 6
1.3 Prezentarea speciei Bombyx Mori. pg 13
1.4 Rasele de viermi de matase, Rasele de viermi de matase de ricin crescute in Romania. pg 16
1.5 Rasele viermi de matase de stejar. pg 19
CAPITOLUL II. pg 21
2.1 Matasea naturala ,Importanta matasii naturale . pg 21
2.2 Proprietatile fibrei de matase. pg 24
2.3 Rezistenta la temperatura . pg 26
2.4 Alungirea matasii . pg 27
2.5 Elasticitatea. pg 28
CAPITOLUL III. pg 30
3.1 Utilizri ale matasii naturale. pg30
3.2 Utilizarea matasii in medicina umana. pg 36
3.3 Crisalida. pg 37
3.4 Utilizari ale cristalidei. pg 38
CAPITOLUL IV. pg 46
1.1 Concluzii . pg 46
1.2 Bibliografie. . pg 47

Extras din document

1 Capitolul I

1.1 ISTORIC

Incepand din cele mai vechi timpuri si pana in epoca moderna ,baza de materii prime textile a fost formata practic numai din fibre naturale , ca cele de lana , bumbac , in ,canepa si altele . Din aceste fibre filabile s-au obtinut , mai intai prin toarcere si mai tarziu prin filare , utilizand masini adecvate , fire alcatuite din fibre de lungimi relativ mici .

Paralel cu fibrele filabile , mentionate mai sus , omul a gasit in natura o alta materie prima textile , care nu necesita o filare propriu – zisa , aceasata este matasea naturala sau borangicul . Caracterizata prin mare finite , rezistenta mecanica buna si o stralucire deosebita , aceasta materie prima face parte din seria fibrelor proteice naturale , alaturi de lana , paruri etc.

Matasea naturala este elaborata sub forma filamentara de larvele unor fluturi , capabile de a “ fila “ fibre foarte fine din filamente deosebit de lungi . Acestea sunt transformate prin asamblare si rasucire , in fire de matase, care constituie materie prima pentru sectiile de tricotaje si tesatorii de matase naturala. Aceste fire filamentare se diferentiaza de firele rezultate mecanice ale fibrelor relative scurte , prin accea ca in alcatuirea lor intra filamente de lungimi foarte mari , ajungand practic pana la 600 – 800 m sau chiar mai mult. Patria matasii naturale o reprezinta China . Cercetari istorice si arheologice au pus in evidenta faptul ca in jurul oraselului chinez Shengze din regiunea Wuxian , provincial Jiangsu , locuitorii acestor meleaguri cultivau duzi si cresteau viermi de matase , cunosteau mestesugul obtinerii firelor si tesaturilor din matase naturala.

In apropiere de oraselul Shengze s-au gasit obiecte de ceramica neagra atribuite erei neolitice , pe care figureaza viermele de matase .In provincia Zhenjiang din regiunea Wuxing s-au descoperit articole confectionate din matase naturala , carora li se atribuie o vechime de 4700 ani.Aceste date atesta ca preocuparile privind obtinerea matasii naturale prin exploatarea viermilor de matase , sunt foarte vechi.

Tinand seama ca era neolitica incepe cu circa 6000 ani inaintea erei crestine se poate aprecia ca preocuparile chinezilor in vederea obtinerii matasii naturale depasesc 6000 ani , iar localitatea Shengze este cunoscuta sub numele de oraselul antic al matasii. In timpul dinastiei Tang ( 618 – 907 e.n. ) matasurile de aici erau trimise ca tribute spre China Centrala.

In estul oraselului Shengze exista un templu construit in ultimii ani ai dinastiei Ming ( 1522 – 1566 ) , in sala caruia , in locul statuiei lui Budha , se afla o statuie care reprezinta o femeie ce tine in maini doua mari gogosi de matase . Se spune ca aceasta femeie era prima crescatoare de viermi de matase , motiv pentru care templul respective purta numele de “ Zeita cu viermi de matase “ .

In secolul al XIV – lea , in acest orasel se ajunsese la peste 8000 razboaie de tesut matase , iar productia anuala atingea 2.700.000 metri liniari de matase.

Matasurile din Shengze s-au impus prin calitatile lor deosebite : usoare, moi si vaporoase , care le confera atributele sortimentelor de lux.

Dupa parerea cunoscutului specialist francez dr. ing. Paul Rochas , matasea naturala a existat inaintea existentei omului si inaintea aparitiei oilor.Parerea se bazeaza pe faptul ca fluturele de matase de dud , din specia Bombyx mori , face parte din clasa mare a Insectelor , ordinal lepidopterelor , familia Bombicidae , isi are originea in timpurile preistorice .

Arta cresterii viermilor de matase si utilizarea matasii este atribuita tinerei printese chinezeSi-Ling-Schi , principala dintre sotiile celebrului imparat Hoang-Ti sau Galben Imparat ( 2699 – 2599 ). Exista parerea ca viermele de matase a fost observat prima data de Lai Tsu , fiica cea mai mica a imparatului Hoang-Ti.

La sugestia unui sfetnic batran , printesa Lai – Tsu s-a culcat langa tulpina unui dud batran, cu o coroana bogata , unde fosnete deosebite i-au atras atentia .Ea a zarit o omida neobisnuita , cenusie , care manca frunze de dud.

La lumina razelor solare ea observa si un fir neobisnuit de subtire si stralucitor , care venea din gura omizii , era firul viermelui de matase .

Aproximativ in anul 2640 inaintea erei crestine , printesa Si- Ling-Schi a depanat pentru prima data firul minunat al unui cocon salbatic, gasit sub un dud. Cele mai multe surse bibliografice indica anul 2640 ca prima data a folosirii matasii naturale de catre printesa Si-Ling-Schi,exista insa si parerea ca acest an ar fi 2602. Ea a introdus cultivarea duzilor , cresterea viemilor de matase din specia Bombyx mori si depanarea matasii pe mosoare .

In anul 2640 i.e.n. s-a inventat vartelnita pentru matase de catre imparateasa Si-Ling-Schi. Ea a observat ca in apa clocotita , gogosile viemilor de matase se desfac in filamente , transformabile in fire .

Literatura clasica chineza a manifestat un interes deosebit pentru viermii de matase si pentru inventarea razboiului de tesut matase. Exemplu imparatesei Si-Ling a fost continuat cu atentie de alte familii regale si nobile , dezvotandu-se sericicultura in China . Stofele de matase au fost folosite de aristocratia vechii Chine ca mijloc de schimb.

Fisiere in arhiva (1):

  • Produse Sericicole.doc