Proiect Accesare Fonduri Europene - Masura 141 Sprijin pentru Fermele de Semi-Subzistenta

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Proiect Accesare Fonduri Europene - Masura 141 Sprijin pentru Fermele de Semi-Subzistenta.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 41 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Dona Ion

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Cuprins

CUPRINS
I. Descrierea proiectului.
II. Obiectivele proiectului .
III. Descrierea activităţiilor proiectului .
IV. Justificarea propunerii .
V. Riscuri majore care ar putea afecta închierea cu succes a proiectului şi măsuri de remediere .
VI. Facilităţi şi resurse disponibile pentru proiect .
VII. Analiza socio economică .
VIII. Durabilitatea activitătilor propuse .

Extras din document

Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistenţă” se încadrează în Axa I – „Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier” şi are ca obiectiv general creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole în curs de restructurare pentru facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziţie, având în vedere faptul că sectorul agricol şi economia rurală sunt expuse presiunii concurenţiale a pieţei unice .

I. Descrierea proiectului.

1.1. Prezentarea zonelor de influenţă a proiectului .

Judeţul Giurgiu este încă un judeţ predominant agricol, cu aproape 50% din populaţie angajată în acest sector. Lipsa de productivitate agricolă este generată de deficienţele infrastructurii, dimensiunile proprietăţii şi alţi factori structurali precum preeminenţa unei agriculturi de subzistenţă..

Economia judeţeană nu oferă încă toate condiţiile pentru a atrage un număr major de investiţii, cu toate acestea, deschiderea judeţului către căi majore rutiere, feroviare şi navale, constituie argumente cheie pentru dezvoltarea acestui potenţial. Portul Giurgiu şi Zona Liberă pot asigura un tranzit economic facil şi variat al mărfurilor care traversează coridorul comercial din sudul României.

Un alt elemente major de regres este reprezentat de absenţa asociativităţii mediului de afaceri în organizaţii şi asociaţii formale. În acest sens nu se poate vorbi despre o „comunitate de afaceri” în adevăratul sens al cuvântului. Dacă această situaţie nu este atât de importantă pentru companiile mari, în cazul IMM-urilor lipsa unei coordonări şi a reprezentativităţii poate fi considerată o deficienţă majoră, datorită lipsei unei mase critice pentru negocierea unor parteneriate public privat. În prezent, nu există un cadru formal de dialog între administraţia judeţeană, a unităţilor administrative şi comunitatea de afaceri .

Judeţul Giurgiu are o identitate de judeţ agricol important, statut ce trebuie revitalizat prin revigorarea agriculturii şi industriei alimentare, domenii cheie pentru dezvoltarea judeţului Giurgiu.

Întrucât în continuare mai mult de jumătate din populaţie este activă în agricultura de subzistenţă se impun măsuri pentru eficientizarea agriculturii. Pentru a înregistra creştere economică într-o comunitate trebuie să existe resurse umane calificate care să fie motorul aceastei creşteri. În prezent, Giurgiu are o populaţie îmbătrânită, servicii de sănătate de slabă calitate în mediul rural şi o slabă infrastructură de formare a resurselor umane. Judeţul înregistrează o evoluţie negativă a dinamicii ofertei forţei de muncă. Astfel, activitatea economică principală, agricultura, este practicată în procent de peste 50% în regim de subzistenţă, de populaţia îmbătrânită. In prezent, judeţul Giurgiu nu mai poate susţine statutul de judeţ agricol prosper al României, identificarea de modalităţi sustenabile de dezvoltare economică şi socială fiind imperios necesară.

Insuficienta dezvoltare a competitivităţii fermelor agricole şi deficienţele formării educaţionale cu specific agricol îi împiedică pe fermieri să fie concurenţiali la nivelul pieţei. O soluţie este aşadar în promovarea de campanii de informare şi educare a micului fermier în concordanţă cu noile realităţii din sistemul agricol.

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiect Accesare Fonduri Europene - Masura 141 Sprijin pentru Fermele de Semi-Subzistenta.docx

Alte informatii

Universitatea de Ştiinte Agronomice şi Medicină Veterinară Facultatea de Management Inginerie Ecomomică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală