Proiect la Agrochimie

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Proiect la Agrochimie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 32 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Mariana Volf

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Structura culturelor pe sole
1.1 Cerinţele speciilor faţă de indacatorii agrochiminci ai solurilor
1.1.1. Comportarea speciilor faţa de reacţia solului
1.1.2. Cerinţele speciilor faţa de continuţul solului in N,P,K
2.Amendarea solurilor
2.1.Amendarea solurilor cu reaţie acidă
2.1.1.Criterii care stau la baza corectării reacţii acide
2.1.2.Sortimente de amendamente folosite
2.1.3.Doze de amendamente calcaroase
2.2. Amendarea solelor cu reacţie alcalină
2.2.1.Criterii care stau la baza corectarii reacţiei alcaline
2.2.2.Sortimente de amendamente folosite
2.2.3.Doze de amendamente gipsoase
3. Fertilizarea organică a solurilor
3.1.Utilizarea gunoiului de grajd
3.2.Stabilirea normelor de îngrăşămnt organic
4. Fertilizarea chimică(minerală) a solurilor
4.1.Caracteristicile aprovizionării solurilor cu N prin indicile de N(I.N.)
4.2.Caracteristicile aprovizionării solurilor cu P (P-AL,ppm)
4.3.Caracteristicile aprovizionării solurilor cu K (P-AL,ppm)
4.4.Sortimentul de îngrăşăminte chimice utilizate
4.5.Stabilirea dozelor optime economice de îngrăşăminte chimice(DOE, kg/ha)sau doze optime experimentale(DOExp,kg/ha)
Concluzii
Bbliografie

Extras din document

Pentru o exploataţie agricolă în suprafaţă de 190 ha care practică sistemul de agricultură convenţional,se anunţa următoarele caracteristici:

TABEL 1

Sola

Suprafaţa pH

(H2O) SB

me% T

me % Al3+

me %

Ah

me % Na+ad

me %

CO3-2

Me % HCO3-

me % V%

H% PAL

ppm KAL

ppm

I 6.6 22,65 23,8 - - - - - 92 3,4 82,0 145

II 8,5 23,40 30,0 - - 4,20 1,6 0,75 96 2,5 68 104

III 5,4 19,00 27,3 2,2 6,3 - - - 64 3,1 55 80

Densitaea aparentă (Da) pentru toate tipurile de sol =1,37 g/cm3 ;

Conţinutul în argilă pentru toate tipurile de sol = 30%;

Coţinutul total de zot din gunoiul de grajd = 0,4%;

1.Pentru acest amplasament ,propuneţi structura culturilor,în funcţie de cerinţele acestora faţa de indicii agrochimici specifici fiecariu tip de sol.

2. Propuneţi soluţii de amendare ,de fertilizare organică şi chimică (NPK),in condiţiile unor nivele ale recoltei scontate(Rs ) ,stabilite în funcţie de potenţialul genetic şi biologic al speciilor cultivate(sortiment,doze).

3. Argumentaţi utilizarea sortimentelor de amendare şi ingraşaminte propuse pentru fertilizare,modul de administrare şi eficienţa acestora în condiţiile date.

1.Structura culturelor pe sole

Speciile alese pentru structura solelor sunt porumbul,sfecla de zahar şi soia

Suprafaţa fiecărei sole structura culturelor pe fiecare solă

sola I =75 ha ………………………..porumb

sola II =60 ha …………………….....soia

sola III =55 ha………………………sfecla de zahar

1.1.Cerinţele plantelor faţa de indicatorii agrochimici

1.1.1 Comportarea speciilor faţa de reacţia solurilor

Speciile alese pentru structura solelor sunt porumbul,soi şi mazarea.

Porumbul valorifica soluri cu pH-ul 5-8 ,cele mai mari producţii le asigura solurile cu valori ale pH-ului 6,5-7.Daca pH-ul solului scade sub 5,devine dificila absorbţia azotului,potasiului,sulfului,calciului,magneziului,iar pe sol cu pH-ul peste 7 se ingreuneaza absorbţia fierului ,aluminiului,borului,fosforului,cuprului şi zincului.

Sfecla de zahar este foarte pretentioasă faţa de sol datorita sistemului radicular cu o mare capacitate de respiraţie ,in consum ridicat de elemente nutritive.

Solurile favorabile culturii sunt cele cu textură luto-nisipoasă17-22% argilă,profunde,bine structurate ,cu capacitate mare de reţinere a apei ,permeabilă pentru apa si aer,bogate în substanţe nutritive cu panza de apă freatică la adancimea de 2-4 m şi reacţie slab acidă-slab alcalină(pH= 6,5-8)

Recomandate sunt terenurile plane si cu expoziţie sudică ;se vor evita cele reci,cu expoziţie nordică.

Sfecla nu se cultiva pe soluri compacte care formeaza crustă ţş impiedica răsărirea şi dezvoltare normală din cauza rezistenţei fizico-mecanice ridicate,iar radacinile răman mici şi se ramnifică.

Cele mai favorabile soluri sunt cernoziomurile,aluviunile luto-nisipoase ,solurile brune sib rune-roşcate de pădure.

Pe solurile cu pH peste 8 are loc fixarea borului in complexul absorbant ,creându-se condiţii favorabile unor boli ce provoaca putregaiul inimii sfeclei;solurile cu pH sub 6,5 ,necesită corectarea acidităţii.

Soia se dezvolta bine pe soluri cu textura mijlocie ,profunde si fertile,cu reacţie neutral-slab acidă,bine drenate.Pe solurile uşoare ,excesiv de nisipoase ,soia sufera de insuficienţă în aprovizionare cu apa,iar pe cele grele de insuficienţă în aerare, precum şi datorita reacţiei acide ,fiind necesare lucrări de afînare şi amendare .

1.1.2.Cerinţele speciilor faţa de coţinutul solului în N,P,K

→ La porumb ,absorbţia azotului decurge intens din primele faze,pînă la maturitatea fiziologică.Datorita acestei particularitătţi şi fiindca deţine rolul principal în determinarea producţiei,insuficienţa azotului în orice faza de creştere a porumbului stînjeneşte procesele biosintezei. Azotul în cantitiăţi normale favorizează creşterea rapidă a porumbului care devine succulent,cu frunze mari ,verzi inchise,şi influenţeza pozitiv acumularea proteinilor în boabe. Insuficienţa azotului încetineste creşterea parţilor aeriene inclusiv a boabelor. În cazul insuficienţelor pronunţate şi prelungite ale azotului,producţia de boabe se reduce pînă la 70% din producţia realizată în condiţiile nutriţiei cu suficiene elemente nutritive.

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiect la Agrochimie.doc

Alte informatii

Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” IASI