Proiect Management - Viticultura

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Proiect Management - Viticultura.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 43 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

CAPITOLUL I – Noţiuni generale
....Importanţa culturii
....Relaţiile culturii cu factorii de vegetaţie
CAPITOLUL II
....Programarea producţiei medii
....Calculul dozelor de îngrăşământ
CAPITOLUL III – Fundamentarea teoretică a tehnologiilor de producţie
....Elaborarea variantelor de tehnologie
....Calculul indicatorilor economici
CAPITOLUL IV – Calculul necesarului forţei de muncă
CAPITOLUL V – Calculul necesarului de tractoare şi maşini agricole
Graficul necesarului de tractoare şi maşini agricole
CAPITOLUL VI
....Calculul necesarului de insecto-fungicide şi erbicide
....Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor
CAPITOLUL VII – Determinarea pragului de rentabilitate
CAPITOLUL VIII – Calculul indicatorilor tehnico-economici
CAPITOLUL IX – Concluzii şi propuneri

Extras din document

CAPITOLUL I – Noţiuni generale

....Importanţa culturii

Viticultura prin natura şi funcţiile sale reprezintă expresia cunoaşterii biologiei viţei de vie şi a relaţiilor sale în cadrul mediului de cultură. Viticultura este de asemenea o ştiinţă de sinteză ce reuneşte sub aspectul teoretic şi practic biologia, fiziologia plantelor, botanica, genetica, agrometeorologia, agrochimia, agrotehnica, îmbunătăţirile funciare, entomologia şi fitopatologia şi nu în ultimul rând economia agrară.

- Valorificarea raţională a fondului funciar. Viţa de vie s-a dezvoltat în România şi se dezvoltă în continuare, mai ales în zona colinară, pe soluri pietroase, scheletice, valorificând foarte bine potenţialul acestor regiuni şi tipuri de soluri, improprii altor culturi agricole. Coeficientul ridicat de valorificare a acestor terenuri este dat şi de valoarea producţiei ce se realizează la un hectar cultură viţă de vie care echivalează cu circa ha culturi cerealiere.

- Importanţa alimentară.

Vinul ca produs final, obţinut în urma procesului de vinificaţie, conţine în plus faţă de struguri sub forme uşor asimilabile: alcool etilic (.. .g/l; glicerină g/l; esteri; aldehide; aminoacizi, a căror utilitate în alimentaţie este incontestabilă. Vinul, consumat în cantităţi moderate îşi pune în valoare calităţile sale stimulative fiind totodată un medicament sau un excelent reconfortant.

- Baza de producţie pentru economia naţională. Importanţa viticulturii rezultă şi din latura sa socio-economică, produsele vitivinicole constituind un segment distinct al pieţii agroalimentare. Soiurile de struguri pentru vin reprezintă materia primă pentru industria vinicolă (pentru obţinerea vinurilor şi distilatelor pentru coniac).

- Sursa de produse pentru export. Ţara noastră are un potenţial viticol ridicat situându-se printre primele ţări viticole exportatoare din lume, dar criza ce afectează agricultura românească după a făcut ca România să piardă această poziţie şi să nu-şi valorifice pe deplin marele potenţial de care dispune. Depăşirea acestei situaţii dificile şi orientarea spre obţinerea unor produse de calitate superioară în concordanţă cu legile economiei de piată oferă posibilităţi largi pentru exportul produselor viti-vinicole, în special a vinurilor.

- Surse venituri pentru populaţie. Cultura viţei de vie asigură venituri importante pentru o mare parte a populaţiei care trăieşte în regiunile de deal, constituind unul din factorii de stabilitate şi existenţă a populaţiei respective.

- Locuri de muncă şi calificare profesională. Cultura viţei de vie este una din ramurile intensive ale agriculturii care necesită mai multă forţă de muncă în special din mediul rural faţă de alte ramuri agricole. la aceasta se daugă forţă de muncă necesară în sectorul pepinieristic viticol, în unităti de prelucrare a strugurilor, de îmbuteliere a vinurilor, etc.. Tehnologiile folosite în agricultură necesită o serie de calificări profesionale (altoitori, mecanizatori, tăietori, vinificatori, etc.) ceea ce contribuie la instruirea forţei de muncă şi oferta unor posibilităţi mai mari de câştig.

Soiul Fetească albă, la fel ca în întreaga Moldovă este în Podgoria Iaşi la el acasă, realizând vinuri fine, plăcut aromate, cu aciditate mai temperată, seci sau demiseci.

Sinonime: Păsărească, Poama fetii, Fetişoară. Este un soi vechi românesc cultivat de secole în toate podgoriile ţării.

Însusiri biologice: soi viguros, de aceea trebuie altoit pe portaltoi de vigoare mijlocie (exemplu: selecţia Crăciunel ; ), perioada de vegetaţie = . zile.

Rezistenţe biologice: bună la ger ( .C), mijlocie la secetă şi făinare, slabă la mană şi putregaiul cenuşiu şi este atacat de păsări şi viespi.

Caractere ampelografice. La dezmugurire rozeta este glabră, de culoare verde cu nuanţe roşietice. frunza adultă este mijlocie, pentalobată, de culoare verde deschis, netedă şi lucioasă, cu sinusurile laterale decxhise sub formă de liră, iar cel peţiolar larg deschis sub formă de acoladă. Floarea este hermafrodită, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt mijlocii (..g), cilindro-conici, deseori aripaţi, cu boabe dese. Bobul este mic, sferic, cu pieliţă de culoare verde-gălbuie, cu punctul pistilar evident; miezul este suculent şi nearomat.

Caracteristici agrofitotehnice: se maturează în epoca a IV-V-a şi se conduce în forme semiînalte, cu tăierea în elemente lungi de rod, sarcina = ochi/m..

Caracteristici tehnologice. Acumulează constant cantităţi mari de zaharuri (... .g/l) iar în anii favorabili la supramaturare ajunge la .g/l zaharuri în prezenţa unei acidităţi de g/l H.SO.. Producţie medie este de t/hectar dar poate ajunge la t/hectar fără o scădere seminificativă a conţinutului în zaharuri.

....Relaţiile culturii cu factorii de vegetaţie

Factorii de vegetaţie existenţi în Podgoria Iaşi sunt favorabili culturii soiurilor de struguri pentru vinuri albe, Feteasca albă găsind aici condiţii optime de dezvoltare, obţinându-se producţii bune (cantitativ şi calitativ) în majoritatea anilor.

Date climatice – Podgoria Iaşi

Elemente climatice analizate Valoarea medie multianuală

Temperatura medie anuală C

Σ t. g din perioada de vegetaţie C

Σ t. a din perioada de vegetaţie C

Σ t. u din perioada de vegetaţie C

Precipitaţii anuale – mm

Precipitaţii din p.v. – mm

Σ orelor de insolaţie din p.v.

Temp. minimă abs. în aer C

Temp. minimă abs. la sol C

Perioada de vegetaţie – zile

Primul îngheţ X. XI. XI. X. X. XI.

Ultimul îngheţ IV. III. III. III. IV. IV.

Ind. bioclimatic al viţei de vie .

Ind. aptidudinii oenoclimatice

În general climatul Podgoriei Iaşi se caracterizează prin alternanţe de zile calde şi liniştite cu zile reci, noroase şi cu vânt în perioadele de trecere de la iarnă la primăvară şi de la toamnă la iarnă. În lunile mai, iunie şi chiar iulie se observă o perioadă ploioasă şi apoi una secetoasă în august, septembrie şi octombrie, favorizând coacerea strugurilor. Se constată, de asemenea, frecvenţa îngheţurilor târzii în luna aprilie şi brume timpurii începând cu jumătatea lunii septembrie, cu o frecvenţă a anilor secetoşi de la la ani. Podgoria Iaşi este grupată de Teodorescu Şt. şi colaboratorii (....), ca făcând parte din zona oenoclimatică A., care asigură în principal producerea de vinuri albe şi în secundar de vinuri roşii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiect Management - Viticultura.doc