Proiectarea Tehnologiei de Cultivare a Rapiței de Toamna în Județul Vaslui

TEMA PROIECTULUI:

Proiectarea tehnologiei de cultivare a rapiţei de toamna in ferma

Judeţul Vaslui.

Suprafa fermei : 750 ha

Nr sole 3

Structura culturilor :Porumb, Rapiţa ,Grau

Recolta scontată : 2400 kg ha .

Date pedoclimatice :

Solul: cenuşiu de pădure, 2,6% humus, I.N.2,4, mediu aprovizionat în P şi K.

Anul agricol anterior a fost normal iar în perioada octombrie-martie cantitatea de precipitaţii a fost cu 30 mm sub media multianuală.

Porumbul a fost fertilizat în anul anterior cu 20 t/ha gunoi de grajd fermentat.

CAP.1. Încadrearea culturilor într-un asolament corespunzator.

1.1. Consideraţii generale asupra rotaţiei la plantele cultivate în fermă.

a) Rapiţa este în prezent una dintre cele mai importante specii oleifere. Se cultiva in prezent in peste 50 de tari pe o suprafaţa ce depăşeşte 25 milioane hectare.

Cele mai mari suprafeţe de rapiţă se cultiva in China, India, Canada, dar şi în Europa. În ţările din nord vestul Europei producţiile obţinute depăşesc 3 tone/ha.

În ţara noastră cultura de rapiţa se extinde si se va mari foarte mult daca se vor asigura hibrizi rezistenţi la ger.

Rapiţa de toamna este o specie bienala, rădacina este pivotantă, profunda (50-60 cm).

Tulpina este ierboasa cu înălţimea intre 110 – 150 cm si foarte ramificată. Frunzele sunt numeroase (20 – 22) simple, alterne, de culoare verde, brumate. Florile sunt caracteristice cruciferelor. Petalele sunt galbene-aurii.

Planta este alogama entomofila. Albinele fiind cele care contribuie cel mai mult la polenizare. Rapiţa este o foarte buna plantă melifera. Fructul este o silicvă de 5 – 8 cm lungime formata din 2 carpele si despărţită de o membrană pe care sunt prinse seminţele. Intr-o silicva sunt 10 – 20 seminţe.

Silicvele sunt dehiscente, astfel dacă se întârzie recoltatul se produc mari pierderi de recoltă. Seminţele sunt mici, conţin 45-52 % ulei. Uleiul de rapiţa are multiple utilizări in industrie pentru fabricarea de carburanţi, dar este folosit din ce în ce mai mult in pregătirea uleiului comestibil si a margarinei.

După extragerea uleiului – şroturile sunt bogate in proteine 40 % se folosesc in furajare, resturile vegetale se folosesc pentru fabricarea plăcilor aglomerate sau combustibil.

b) Porumbul (zea mays) ocupa al 3-lea loc ca importanţă, intre plante cultivate pe glob.

Este o cereală originară din America Centrală cultivată azi în multe regiuni ale lumii ca plantă alimentară, industrială şi furajeră, reprezintă alături de grâu 80% din producţia de cereale. Porumbul aparţine familiei Poaceae.

Este una din cele mai valoroase plante cultivate datorită productivităţii foarte ridicate şi multiplelor întrebuinţări a produselor sale în alimentaţia oamenilor, în zootehnie şi în industrie.

Boabele sunt utilizate în largă măsură şi în alimentaţia oamenilor sub forme variate (mămăliga, turtă, porumb fiert şi copt, floricele, fulgi etc,) precum şi ca materie primă pentru importante industrii (a amidonului, glucozei, alcoolului şi uleiului), de la care rămân reziduuri (tarate, turte, şroturi, borhoturi,) folosite în furajarea animalelor. Tulpinile (coceni ) şi frunzele rămase după recoltat se folosesc în hrana animalelor sau la fabricarea celulozei, iar pănuşile sunt utilizare pentru confecţionarea la diverse împletiturii şi ambalaje.

Hibrizi de porumb prezintă mari avantaje faţă de soiuri. Ei au o productivitate mult mai ridicată ,valorifică mai bine îngrăşămintele şi apa de irigaţie, suportă o densitatea mai mare, sunt mai rezistenţi la secetă, la boli şi la dăunători, rezistă la cădere, se pot recolta mecanizat deoarece plantele au o creştere uniformă, ştiuleţii se desprind uşor de pe peduncul, iar pănuşile se desfac uşor de pe ştiulete. Capacitatea de producţie ridicată a hibrizilor se manifestă numai în prima generaţie , de aceea sămânţa hibridă trebuie produsă în fiecare an.

c)Grâul (triticum sp) originar din Asia de sud-vest.

Grâul este una din cele mai importante plante alimentare, cultivată în peste 45 de ţări,hrănind 35 - 40 % din populaţia globului.

Utilizarea principală este la fabricarea pâinii şi a variatelor produse care se fabrică din făină.

În numeroase ţări grâul se utilizează şi în hrana animalelor, prezentând următoarele avantaje:

- este mai bogat în substanţe proteice cu valoare;

- conţinut ridicat în vitamine;

- în condiţii de irigare, după grâu se poate obţine a doua cultură;

- datorită rezistenţei la factorii de mediu mai puţin favorabili, arealul de cultură al grâului este mai mare decât al porumbului;

- recoltându-se devreme este o bună premergătoare pentru celelalte culturi, permiţând efectuarea la timp a lucrărilor solului şi aplicării îngrăşămintelor organice şi a amendamentelor acolo unde sunt necesare, acumulării apei şi a nitraţilor;

- sistemul radicular fasciculat asigură o bună protecţie contra eroziunii solului.

Tărâţele de grâu sunt un furaj deosebit de valoros pentru tineret şi vacile cu lapte, datorită bogăţiei lor în proteină brută (14 - 15 %) şi hidraţi de carbon (40 - 45 %).

Rotaţia. Rapiţei

Bune premergătoare sunt culturile care eliberează terenul pana la începutul lunii august, pentru a asigura condiţii bune de pregătire a terenului si acumularea apei necesare răsăririi. Cele mai bune premergătoare sunt: cerealele de toamna, cartoful timpuriu,mazărea,borceagul de toamna si trifoiul roşu.

Nu se cultiva după soia si floarea soarelui,pentru a preveni extinderea atacului de Sclerotinia scleroţiorum.

Rapiţa poate reveni pe acelaşi teren după 3 ani, iar în caz de atac de Sclerotinia, după 7-8 ani.

Rotaţia la porumb.

Porumbul nu este pretenţios faţa de planta premergătoare si poate fi cultivat, cu bune rezultate, după aproape toate culturile. Producţiile cele mai ridicate se obţin însă la porumb, când aceasta urmează in cultura după planta premergătoare care se recoltează în prima parte a verii, in primul rând leguminoasele pentru boabe, apoi culturile furajere, cerealele păioase de toamna si de primăvară, prăsitoarele timpurii.