Proiectarea Tehnologiei de Producere a Semințelor la Specia Medicago Sativa L

INTRODUCERE

În activitatea de cultivare a plantelor agricole, nereuşita sau compromiterea acestora este pusă pe seama multor factori, mai mai ales a celor naturali. Cele mai multe dintre aceste nereuşite sunt cauzate însă de modul în care s-au respectat şi aplicat toate elementele de tehnologie specifice pentru fiecare cultură.

Dintre acestea factorul principal, care contribuie cel mai mult la realizarea unei culturi bine răsărite, uniforme şi eficiente îl reprezintă calitatea seminţelor folosite pentru semănat. Din acest punct de vedere foarte mulţi fermieri îşi compromit cultura respectivă înainte de semănat, din momentul cumpărării seminţelor necesare, prin ignorarea calităţi acestora, exprimată în primul rând prin capacitata lor de germinaţie.

În domeniul producerii, dar mai ales al comercializării seminţelor de plante furajere, deşi există un cadru legislativ adaptat normelor UE, nu se respectă o serie de criterii care stau la baza valorificării acestora: provenienţa, denumirea soiului, categoria biologică, calitatea (identificată prin buletine sau certificate de analiză a purităţii, germinaţiei, atacului de boli şi dăunători, anul producerii seminţelor).

Această situaţie determină o mare diferenţiere a preţurilor de vânzare a seminţelor de plante furajere faţă de celelalte plante agricole, neexistând întotdeauna, o corelaţie directă între costul acestora şi calitatea lor.

În acest mod foarte mulţi fermieri achiziţionează seminţe cu valoare calitativă scăzută, dar cu satisfacţia de moment că „buzunarele” s-au golit mai puţin. Efectele acestui compromis se vor vedea, imediat, după semănatul seminţelor.

Astfel, în cazul seminţelor de calitate scăzută, cu germinaţie de 60%, achiziţionate fără buletine sau certificate de calitate, se realizează o cultură mediocră agronomic şi compromisă economic, cu următoarele caracteristici: răsărire şi densitate în toţi anii de vegetaţie foarte scăzută, producţii mici şi perioadă scurtă de folosinţă (3 ani)

În situaţia folosirii la semănat a unor seminţe de înaltă valoare biologică, cu o germinaţie de cel puţin 90%, atestată în buletine şi certificate de analize, cultura de lucernă are toate şansele să realizeze următorii parametri tehnici şi economici: uniformitate şi densitate optimă în toţi anii de vegetaţie, producţii ridicate de furaj, perioadă mai lungă de folosinţă (peste 4 ani).

Capitolul I - Descrierea condiţiilor naturale din zona judeţului Vaslui

1.1. Aşezarea geografică

Municipiul Bârlad, situat in zona central-estica a Romaniei, se localizeaza la intersectia paralelei de 46º14' latitudine nordica cu meridianul 22º42' logitudine estica.

Asezat in Podisul Central Moldovenesc, la contactul dintre doua subunitati ale Podisului Barladului - Dealurile Tutovei spre vest si Dealurile Falciului spre est - municipiul Bârlad ocupa o parte a albiei majore a raului cu acelasi nume, pe o suprafata de 1456 ha, din care 1028 ha este teren intravilan.

Valorile altitudionale cele mai ridicate ale dealurilor din apropierea orasului se inregistreaza in Dealul Crangului, 311 m (la vest) si Dealul Mare, 264 m (la est). Altitudinea maxima din aria urbana este de 172 m, iar cea minima de 89 m.

1.2. Principalele caracteristici ale climei

Regimul temperaturilor

Având în vedere datele Staţiei Meteorologică Bârlad, teritoriul acestei exploataţii agricole se află într-un climat temperat continental, cu veri călduroase şi sărace în precipitaţii şi ierni geroase cu precipitaţii puţine, ca urmare a influenţei continentale ce se manifestă în N-E extrem al Europei.

Temperatura medie pe anotimpuri se prezintă astfel:

- iarna: - 1,70C

- primăvara: + 11,10C

- vara: + 220C

- toamna: + 10,30C

Temperatura maximă absolută a atins valoarea de 40,70C, iar minima absolută - 31,50C.

Amplitudinea termică medie anuală ajunge până la 25,30C, iar cea maximă până la 70,20C.

Temperatura medie cea mai scăzută este cea a lunii decembrie, cu valoarea de -5,70C în anul agricol 1998-1999.

Durata intervalului de îngheţ este destul de mare (193 zile), data medie a primului îngheţ este 16 octombrie.

Temperaturile mai ridicate din ultimii ani nu au avut o influenţă directă asupra producţiei principalelor culturi ci ele s-au manifestat doar prin cantitatea mai mare de precipitaţii evaporată o dată cu efectuarea lucrărilor de bază şi a celor de îngrijire.