Proiectarea Unei Ferme, în Sistem Intensiv de Îngrășare a Vițeilor, cu Capacitatea de Livrare Anuală de 100 Capete Baby Beef

Domeniu: Agronomie

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 48 în total

Cuvinte : 10937

Mărime: 1.49MB (arhivat)

Publicat de: Daniel I.

Puncte necesare: 10

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ, ION IONESCU DE LA BRAD”

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Cap. I – Memoriu justificati 4
1.1. Importanţa creşterii bovinelor 4
1.2. Caracterizarea rasei Brună 5
1.3. Importanţa producţiei de carne şi factorii de influenţă 7
1.3.1. Factorii genetici şi fiziologici de influenţă a producţiei de carne 8
1.3.2. Factorii de mediu care influenţează producţia de carne 9
1.3.3. Calitatea cărnii 11
Cap. II – Prezentarea fermei 14
2.1. Amplasarea fermei 14
2.2. Necesarul de spaţii şi modul în care se realizează popularea
unei îngrăşătorii 15
2.3. Stabilirea numărului de locuri în adăposturi pentru tineret taurin 16
2.4. Descrierea adăpostulu i 17
Cap. III – Structura de vârstă a efectivului 19
3.1. Stabilirea structurii efectivului de taurine 20
Cap. IV – Programarea şi fundamentarea tehnico-economică
a reproducţiei 21
4.1. Indicii de reproducţie la taurine 21
4.2. Situaţia vârstei animalelor tinere 25
4.3. Situaţia vârstei taurinelor la îngrăşat 26
4.4. Planul de montă şi fătări 27
4.5. Mişcarea efectivelor 28
4.6. Mişcarea efectivelor de taurine la îngrăşat 29
Cap. V – Tehnologia de furajare a taurinelor 30
5.1. Tehnologia de hrănire la îngrăşarea baby-beef 30
5.1.1. Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor 30
5.2. Asigurarea furajelor 34
5.2.1. Necesarul de furaje pe categorii de animale, pe cap
de animal şi perioadă 35
5.2.2. Necesarul anual de furaje pe categorii 37
5.2.3. Necesarul total anual de furaje 39
5.3. Planificarea suprafeţelor de teren alocate culturilor furajere 39
5.4. Determinarea numărului de zile animale furajate 40
5.5. Determinarea numărului de zile animale furajate la tineret îngrăşat 41
Cap. VI – Programarea producţiei de carne 42
6.1. Planul de îngrăşare 42
6.2. Determinarea producţiei de carne 43
Cap. VII – Calculul profitului 44
Concluzii şi recomandări 45
Bibliografie 46

Extras din proiect

Cap I.

MEMORIU JUSTIFICATIV

1.1. Importanţa creşterii bovinelor

Bovinele au o importanţă social-economică, sanitară, biologică şi ecologică de prim ordin în economia multor state.

Ele furnizează un volum mare de produse animaliere, de certă importanţă pentru consumul populaţiei şi pentru industria prelucrătoare. Astfel, bovinele furnizează 96% din cantitatea totală de lapte ce se consumă pe glob, 33% din cea de carne şi 90% din totalul pieilor grele, de bună calitate, ce se utilizează în industria prelucrătoare.

Carnea şi produsele din carne reprezintă surse importante de energie, proteine, minerale, vitamine, aminoacizi esenţiali necesari pentru buna funcţionare a mecanismelor fiziologice umane şi pentru păstrarea sănătăţii.

Se poate aprecia că, o bovină, în condiţii normale de exploatare, poate să asigure necesarul optim de carne pentru 6-8 locuitori, iar lapte pentru 10-15 locuitori. Un litru de lapte are valoarea nutritivă echivalentă cu 600g carne de vacă, 750g carne de viţel, 400g carne de porc, 500g peşte, 9 ouă, 100g brânză, 125g pâine, 100g miere, 1400g mere şi 2400g varză.

Bovinele furnizează materie primă necesară industriei laptelui şi cărnii pentru obţinerea produselor carnate şi lactate.

În afară de carne, în alimentaţie se foloseşte şi cel de al treilea sfert (ficat, creier, inimă, pulmon, splină, limbă, testicule, uger, burtă, buze şi seu). De asemenea se foloseşte şi sângele, atât ca atare, pentru unele preparate din carne, cât şi pentru făină de sânge, plasmă uscată etc.

Glandele endocrine se folosesc pentru prepararea unor medicamente.

Pielea constituie materie primă pentru industria pielăriei, din oase se prepară făina de oase şi cleiuri pentru folosinţe diverse.

Taurinele produc mari cantităţi de dejecţii: 8-12 tone / 1 UVM, ele furnizând 70% din îngrăşămintele organice utilizate în agricultură, de la o singură bovină obţinându-se pe an 100 kg azot, 20-30 kg fosfor şi 80-90 kg potasiu.

1.2. Caracterizarea rasei Brună

Provine din vechile populaţii locale din zona Alpinilor austrieci la îmbunătăţirea cărora au contribuit rasele Schwyz şi Allgau. Reprezintă 14 % din efectivul de taurine, crescându-se mai ales în zona muntoasă. Are o conformaţie armonioasă, dar culoarea părului brună cu nuanţe mai închise. Producţia de lapte este ridicată realizând, în medie 7360 kg pe lactaţie cu 4,15 % grăsime şi 3,3 % proteine. Rasa are o bună longevitate productivă, existând vaci care au realizat peste 77.000 kg lapte (vaca Karla a produs 115.403 kg lapte şi 4835 kg grăsime).

Rasa are rezultate bune şi la îngrăşare intensivă, tineretul în vârstă de 12 luni atinge greutatea corporală de 450 kg, un spor mediu zilnic de 1100 g şi randamentul la sacrificare de 59 %, la animalele adulte 54 %.

Rasa este supusă ameliorării cu rasa Brown Swiss şi se foloseşte ca rasă amelioratoare pentru rasele Brune din alte ţări.

Indicii de abator sunt şi ei variabili în funcţie de sistemul de îngrăşare. Astfel, la îngrăşarea intensivă greutatea carcasei este de 198-266 kg, la cea semiintensivă de 220-240 kg; sferturile posterioare cântăresc 55-75 kg, iar cele anterioare 54-65 kg.

Randamentul la tăiere variază între 54-57%.

Carnea are o pondere în carcasă de 67-79%; seul 2-14%; oasele 15-17%; raportul carne-oase 3,9-4,6:1 şi carne grăsime 5-5,9:1. Ponderea cărnii de calitatea I este de circa 35% din carcasă şi de 52% din carne iar suprafaţa ochiului de muschi de 52-60 cm².