Proiectarea unui Asolament

Imagine preview
(5/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Proiectarea unui Asolament.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Carciu Gheorghe

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Partea I.
1. Amplasarea si descrierea terenului.
2. Metodologia de intocmire a unui asolament agricol.
3. Sistemele de lucrari practicate pe principalele culturi ale asolamentului.
4. Sistemele de erbicidare si principalele erbicide folosite in combaterea buruienilor.
Partea II.
1.Metodologia de intocmire a unui asolament legumicol.

Extras din document

Partea I.

1. Amplasarea si descrierea terenului:

Judetul Bistrita-Nasaud are o suprafata totala de 5.355 km patrati, reprezentand 2,25 % din teritoriul total al Romaniei (situandu-se pe locul 28 printre judetele Romaniei din punct de vedere al suprafetei). Judetul Bistrita-Nasaud, situat in nordul Romaniei, are granite cu Judetul Maramures la nord, Judetul Suceava la est, Judetul Mures la sud si Judetul Cluj la vest. Judetul include zona de legatura dintre Carpatii sudici si Podisul Transilvaniei, bazinul de sus al raului Somesul Mare si afluentii sai, cat si o mica parte din bazinul mijlociu al raului Mures. Judetul Bistrita-Nasaud are un relief variat distribuit in forma de amfiteatru spre Campia Transilvaniei. Relieful este alcatuit in principal din trei zone:

• zona montana (48 % din suprafata totala a judetului), include partea muntoasa a lantului Carpatiilor Estici, partea nordica si centrala a limitei muntoase incluzand masivele Tiblea, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani;

• zona deluroasa (49,3 % din suprafata totala a judetului), include partea centrala si vestica a judetului;

• zona de lunca ( 2,7 % din supratata totala a judetului), care se extinde de-a lungul cursurilor principale de apa, in special de a lungul raului Somesul Mare si a afluentilor sai.

Teritoriul judetului este strabatut de reteaua hidrografica a raului Somesul Mare (lungimea totala: 3.030 km), incluzand in principal curgeri de apa, lacuri glaciare (Lala Mare, Lala Mica); ape subterane (ape de suprafata si de adancime); izvoare de ape minerale. Intreaga regiune este bine aprovizionata cu apa.

Statiunea Sangeorz-Bai este situata partea nordica a Romaniei, in judetul Bistrita-Nasaud, in amonte de Somesul Mare, in partea de sud a Muntilor Rodnei (Carpatii Orientali), intr-o zona deluroasa, altitudine 435-450 m, la 50 km nord-est de Municipiul Bistrita (resedinta judetului Bistrita-Nasaud).

Localitatea numara peste 10.500 locuitori. Frecventa zilelor calme este de peste 60% din timpul anului, in oras si, mai ales, pe vai, putandu-se sesiza usor brizele de munte si vale care transporta spre asezarea sangeorzana in depresiune un aer puternic oxigenat.Temperatura medie anuala este de 7,5°C, umiditatea depaseste 82%, iar media precipitatiilor este de 700 mm anual. Factorii de clima si proprietatile solului, precum si conditiile de relief genereaza o compozitie floristica de unicitate prin diversitate si valoare ecologica.

Apele de munte sunt cristaline si coboara din apropierea crestei principale a muntilor Rodnei, de la circa 10 km de Pietrosul Mare, incepandu-si revarsarea de la 1800 m altitudine in Cormaia.

Soluri brune argilo-iluviale,brune luvice (podzolite), brune eu-mezobazice,regosoluri si solurile antropice.

Climatul este tipic temperat, moderat continental, cu ierni aspre si veri relativ calde si umede, dar continuate cu toamne calde.

2.Metodologia de intocmire a unui asolament.

I. Intocmirea unei scheme de asolament cand se dau suprafetele pe grupe de culture.

-cereale paioase 40 hectare

-plante prasitoare 40 hectare

-leguminoase perene 20 hectare

II. Se stabileste suprafata totala a asolamentului.

40 ha + 40 ha + 20 ha = 100 ha

III. Se stabileste numarul de sole ce revine fiecarei grupe de culturi impartind suprafata asolamentului la grupa de culturi cu suprafata cea mai mica.

100 ha : 20 ha = 5 sole

IV. Se stabileste suprafata unei sole impartind suprafata asolamentului la numarul de sole.

100 ha : 5 sole = 20 ha

V. Se stabileste numarul de sole alocat fiecarei grupe de culturi, impartind suprafata fiecarei grupe de culturi la suprafata unei sole.

-cereale paioase 40 ha: 20ha = 2 sole

-plante prasitoare 40 ha : 20 ha =2 sole

-leguminoase 20ha : 20 ha =1 sola

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiectarea unui Asolament.doc

Alte informatii

Proiectarea unui asolament legumicol,rotatia culturilor,lucrarile efectuate si combaterea buruienilor.A fost prezentat in cadrul facultatii de Horticultura din Timisoara,la disciplina Agrotehnica