Proiectul Pentru Amenajarea Bazinului Hidrografic Torential 6.6 Situat pe Valea Dracului

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Proiectul Pentru Amenajarea Bazinului Hidrografic Torential 6.6 Situat pe Valea Dracului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 48 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

TEMA PROIECTULUI

Să se întocmească proiectul pentru amenajarea bazinului hidrografic torenţial 6.6 situat pe Valea Dracului din bazinul hidrografic Tărlungul Superior (amonte de acumularea Săcele destinat alimentării cu apă potabilă şi industrială a municipiului Braşov).

În acest scop:

1. Se vor studia condiţiile naturale şi social-economice în care s-au declanşat şi dezvoltat procesele torenţiale;

2. Se vor evidenţia obiectivele periclitate de aceste procese precum şi pagubele rezultate în urma manifestărilor;

3. Se vor calcula debitele lichide maxime de viitură şi transportul de aluviuni;

4. Se vor stabili şi justifica lucrările de amenajare necesare şi se vor dimensiona şi evalua aceste lucrări;

5. Se vor întocmi piesele desenate necesare pentru execuţia lucrărilor.

26.10.2000 Termene:

-predare: săptămâna a XIII-a

-susţinere: săptămâna a XIV-a

CUPRINSUL

A.PIESE SCRISE

Capitolul 1 :CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC AL BAZINULUI

1.1. Poziţia geografică

1.2. Litologia

1.3. Solurile

1.4. Clima

1.5. Morfometria şi hidrologia

1.6. Folosinţele actuale şi comportarea lor

1.7. Procesele torenţiale

1.8. Obiectivele periclitate de viituri

1.9. Concluzii

Capitolul 2 :DEBITUL LICHID MAXIM DE VIITURĂ

2.1. Probabilităţile de depăşire

2.2. Debitul maxim la probabilitatea de referinţă (p=1%)

2.3. Debitele maxime la probabilităţile de calcul şi de verificare

Capitolul 3 :TRANSPORTUL DE ALUVIUNI

Capitolul 4 :SOLUŢII DE AMENAJARE

4.1. Măsuri şi lucrări pe versanţii bazinului

4.2. Lucrări pe reţeaua hidrografică torenţială

Capitolul 5 :BREVIAR DE CALCULE

5.1. Calculul barajelor

5.2. Calculul canalelor de evacuare

5.3. Racordările canalului de evacuare

Capitolul 6 :EVALUAREA LUCRĂRILOR

6.1. Volumul lucrărilor hidrotehnice proiectate

6.2. Valoarea investiţiei

Capitolul 7 :MĂSURI SPECIALE DE PROTECŢIE A MUNCII

B.PIESE DESENATE

1. Planul special de situaţie (scara 1:9000)

2. Profilul longitudinal al albiei principale cu lucrări hidrotehnice proiectate (scări de 1:500 pentru lungimi şi 1:100 pentru înălţimi)

3. Planşa barajului de priză (scara 1:100)

4. Planşa canalului de evacuare (scara 1:100)

Capitolul 1: CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC AL BAZINULUI

1.1.Poziţia geografică

Bazinul torenţial luat în studiu este codificat sub numărul 6.6. şi reprezintă o unitate de rang inferior al bazinului Valea Dracului, bazin care se extinde în treimea inferioară a Văii Tărlung.

Potrivit raionării prezentate în Geografia României (1983), teritoriul pe care îl drenează Valea Tărlung se arondează în Unitatea carpato-transilvană (I), subunitatea Carpaţii Orientali (A), grupa de la Curbură (3). Putem spune deci că bazinul torenţial studiat este localizat în versantul nordic al Curburii Carpaţilor Orientali fiind încadrat de două lanţuri muntoase mai lungi: Mţii Gârbovei (Baiului) la vest şi Masivul Ciucaş la est.

Din punct de vedere morfostructural, teritoriul la care ne referim se înscrie în arealul Unităţilor morfostructurale de orogen (I), Unitatea carpatică muntoasă (A), subunitatea de fliş (b), zona flişului extern (2).

Coordonatele geografice aproximative : 45030’lat.N, 25040’long.E.

După cum se indică în planşa numărul 1 bazinul torenţial studiat este delimitat printr-o cumpănă a apelor şi prezintă următoarele vecinătăţi:

• la nord: bazinul hidrografic torenţial B;

• la est: bazinul hidrografic torenţial C;

• la sud: Valea Dracului;

• la vest: bazinul hidrografic torenţial A.

1.2. Litologia

După cum ne arată ,,Harta geologică a bazinului Tărlung’’(E. Avram), zona în care se integrează şi bazinetul torenţial studiat aparţine de entitatea litologică cunoscută sub denumirea de ,,stratele de Sinaia’’. Aceste strate constau din gresii în alternanţă cu şisturi argilo-gresoase şi uneori cu marno-calcare. Deoarece prezintă o rezistenţă relativ redusă la eroziune asemenea roci favorizează declanşarea eroziunii pluviale şi amplifică fenomenul de transport aluvial.

Datorită cutării foarte accentuată a depozitelor, rocile din aflorimente se desprind singure chiar şi numai sub efectul greutăţii proprii şi sunt antrenate spre aval alimentând reţeaua hidrografică cu o importantă cantitate de aluviuni.

Prin urmare, substratele petrografice reprezintă un factor care favorizează potenţialul de torenţialitate al bazinului studiat.

1.3. Solurile

Studiile realizate pe teren în perioada 1975-1980 au arătat că pe complexul gresos al stratelor de Sinaia s-au format soluri cu procent variabil de schelet care datorită texturii relativ uşoare (lutoasă, nisipo-lutoasă) favorizează producerea scurgerii şi eroziunii şi amplifică transportul de aluviuni. Natura calcaroasă a liantului rocilor din substratul imprimă acestor soluri o activitate moderată şi un grad de saturare în baze moderat.

Potrivit detaliilor date în planşa numărul 1 se poate observa că în spaţiul bazinului studiat avem de-a face atât cu soluri puţin afectate de eroziune cât şi cu sol moderat erodat şi chiar puternic erodat. Se va reveni cu detalii odată cu prezentarea aspectelor legate de procesele torenţiale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiectul Pentru Amenajarea Bazinului Hidrografic Torential 6.6 Situat pe Valea Dracului.doc