Promovare Turismului in Judetul Hunedoara

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Promovare Turismului in Judetul Hunedoara.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 125 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

I. Pozitia si accesibilitatea
1.1. Asezare si pozitie in teritoriu
1.2. Accesibilitatea si infrastructura generala (reteaua aeriana, feroviara si rutiera, cai de acces, alei etc.)
II. Cadrul natural
2.1. Relieful zonei
2.2. Clima
2.3. Vegetatia
2.4. Fauna
2.5. Oglinzi de ape, ape minerale si termale, namoluri terapeutice, etc
2.6. Ocrotirea naturii
III. Cadrul social-economic
3.1. Populatia si asezarile umane
3.2. Structura populatiei
3.3. Industria
3.4. Agricultura si silvicultura
3.5. Dotari tehnico-edilitare (energie, apa, canal, incalzire, parcuri, etc)
3.6. Dotari comerciale, sanitare si sportive (magazine, spitale, terenuri de sport)
3.7. Servicii pentru populatie (posta telefonie, autoservire, depanare, frizerie, etc.)
IV. Cadrul cultural-istoric
4.1. Dotari culturale (camine si case de cultura, biblioteca, cinematografe)
4.2. Valori etnografice si folclorice (arhitectura traditionala, instalatii si tehnici populare, port popular, folclor musical, coregrafic si literar, sarbatori folclorice, festivaluri, obiceiuri, traditii si ritualuri satesti)
4.3. Monumente si situri
4.4. Monumente si ansambluri de arhitectura
4.5. Case memoriale
4.6. Zone istorice rurale si urbane
4.7. Muzee
4.8. Manastiri, catedrale si biserici
V. Serviciile agroturistice din zona
5.1. Serviciile de cazare (structuri de primire-tipuri, clasificare dotari etc.)
5.2.Servicii de alimentatie (micdejun, demipensiune, pensiune completa, gastronomie, retete traditionale, cura de produce naturale realízate in gospodarii sau ferme, etc.)
5.3.Servicii de agrement (plimbari, sport, drumetii, echitatie, pescuit si vanatoare, turism cultural, religios, balnear, de congreso si conferinte, etc.)
VI. Calitatea mediului
6.1. Poluare datorita activitatii economice (industrie, agricultura, zootehnie, silvicultura, prestari servicii catre populatie)
6.2. Poluare datorita activitatilor turistice si de agrement
VII. Concluzii
VIII. Bibliografie selectiva

Extras din document

IDENTIFICAREA,DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA AGROTURISMULUI IN JUDETUL HUNEDOARA

I.POZITIA SI ACCESIBILITATEA

1.1.Asezarea si pozitia in teritoriu

Judeţul Hunedoara este situat în partea sud-vestică a Transilvaniei şi ocupă o parte a bazinelor hidrografie ale râurilor Mureş şi Jiu. Judeţul este intersectat de paralela de 460latitudine nordică şi de meridianul de 230 longitudine estică (valori absolute publicate 46016' latitudine nordică, localitatea Bulzeşti, 23024' longitudine estică, localitatea Aurel Vlaicu, 45019' longitudine estică, Munţii Parâng). Punctele extreme ale judeţului Hunedoara, fără indicarea coordonatelor absolute sunt: zona de NV a satului Ruseşti (comuna Bulzeştii de Sus) la nord, hotarul vestic al satului Pojoga (comuna Zam), la vest, izvoarele râului Lăpuşnic, la sud, şi ramificaţiile unor afluenţi de dreapta ai pârâului Jieţ, la est. Către nord şi NV, judeţul se învecinează cu judeţul Bihor, la vest cu judeţul Timiş, în SV cu judeţul Caraş-Severin, la sud şi SE cu judeţul Gorj, respectiv Vâlcea, iar la est şi SE cu judeţul Alba.

Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Hunedoara se suprapune pe două mari unităţi tectono-structurale structurale: autohtonul danubian şi pânza getică. Rezultatul al tectogenezei active, au fost delimitate două zone: zona cristalino-mezozoică aparţinând Carpaţilor Meridionali şi Munţilor Banatului şi zona sedimentar vulcanică a Carpaţilor Apuseni de sud. Cristalinul autohton (danubian) este întâlnit în masivele Vâlcan, Parâng, Retezat, Ţarcu iar pânza getică în Munţii Godeanu, Şureanu şi Poiana Ruscă. Prima zonă este alcătuită din şisturi cristaline, peste care se suprapun formaţiuni sedimentar-mezozoice, în special calcare jurasice. Formaţiuni permo-carbonifere (conglomerate, brecii) şi mezozoice (gresii, şisturi argiloase, calcare), constituie învelişul sedimentar al cristalinului. Şisturile cristaline ce constituie pânza getică, sunt suprapuse de structuri sedimentare, mai ales în vestul Munţilor Şureanu şi în Poiana Ruscă. Zona sedimentaro-eruptivă a Carpaţilor Apuseni este alcătuită din formaţiuni sedimentare mezozoice (calcare, marne, şisturi argiloase, conglomerate, gresii) şi magmatite (gabrouri, bazalturi), precum şi din formaţiuni neogene (bazalturi, andezite,

1.2.Accesibilitate si infrastructura generala

Regiunea de Vest este traversată de două din cele trei coridoare Pan-europene care intersectează România, şi anume coridorul IV Berlin / Nurnberg – Praga – Budapesta, care pe teritoriul României are două ramuri, respectiv Nădlac-Arad-Calafat-Vidin şi Nădlac-Arad-Bucureşti-Constanţa, şi coridorul VII - fluviul Dunărea, de cinci drumuri europene şi de trei linii internaţionale de cale ferată.

În 2005, Regiunea Vest avea o reţea de căi ferate de 1904 km, reprezentând 17,39% din totalul naţional. Reţeua de căi rutiere este bine dezvoltată şi repartizată relativ echilibrat în teritoriu, cu o reţea totală de drumuri publice de 10.292 km (12,88% din totalul naţional) din care 1.883 km sunt drumuri naţionale şi 8.409 km drumuri judeţene şi comunale. Din totalul drumurilor publice doar 26% sunt modernizate, procent sub media naţională (26,5%).

Fisiere in arhiva (1):

  • Promovare Turismului in Judetul Hunedoara.doc

Bibliografie

Mesnita G. si Oprea D. – ‘’Managementul proiectelor’’ Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza , Iasi 2011
Badea M. – ‘’Fonduri europene’’ Editura Didactic Special , Bucuresti 2010
FIROIU Daniela, Resursele umane în turism, ed. a III-a, Universul Juridic,
Bucuresti, 2007
TURNER J. Rodney, SIMISTER Stephen J., Manual Gower de Management de Proiect, Ed. Codecs, Bucuresti, 2004.
TURNER J. Rodney, 2001, The Handbook of Project-Based Management, Improving the processes for achieving strategic objectives; Mc Graw Hill, New York, USA.
COVRIG Mircea, OPRAN Constantin, 2001, Managementul proiectelor,
Agentia Manageriala pentru cercetare stiintifica Inovare si Transfer Tehnologic, Ed. Pritech 2000, Bucuresti
Floca, O., Grant, P. (1965), Hunedoara-ghid turistic al regiunii, Editura Meridiane, Bucureşti.
Floca, O., Suguia, V. (1936), Ghidul judeţului Hunedoara, Deva-Tipografia Deva.
Gruiescu, I., Grumăzescu, C. (1972), Judeţul Hunedoara, Editura Academiei, Bucureşti.
Gruiescu, I., Vulcu, B. (1965), Regiunea Hunedoara, caracterizare geografică, Revista Natura-Seria Geografie, nr.5, Bucureşti.
Grumăzescu, C. (1972), Depresiunea Haţeg, Editura Academiei, Bucureşti.

Alte informatii

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AGRICULTURA SI HORTICULTURA SPECIALIZAREA: MANAGEMENT IN AGROTURISM SI CALITATEA PRODUSELOR AGROALIMENTARE