Promovare turismului în Județul Hunedoara

IDENTIFICAREA,DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA AGROTURISMULUI IN JUDETUL HUNEDOARA

I.POZITIA SI ACCESIBILITATEA

1.1.Asezarea si pozitia in teritoriu

Judeţul Hunedoara este situat în partea sud-vestică a Transilvaniei şi ocupă o parte a bazinelor hidrografie ale râurilor Mureş şi Jiu. Judeţul este intersectat de paralela de 460latitudine nordică şi de meridianul de 230 longitudine estică (valori absolute publicate 46016' latitudine nordică, localitatea Bulzeşti, 23024' longitudine estică, localitatea Aurel Vlaicu, 45019' longitudine estică, Munţii Parâng). Punctele extreme ale judeţului Hunedoara, fără indicarea coordonatelor absolute sunt: zona de NV a satului Ruseşti (comuna Bulzeştii de Sus) la nord, hotarul vestic al satului Pojoga (comuna Zam), la vest, izvoarele râului Lăpuşnic, la sud, şi ramificaţiile unor afluenţi de dreapta ai pârâului Jieţ, la est. Către nord şi NV, judeţul se învecinează cu judeţul Bihor, la vest cu judeţul Timiş, în SV cu judeţul Caraş-Severin, la sud şi SE cu judeţul Gorj, respectiv Vâlcea, iar la est şi SE cu judeţul Alba.

Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Hunedoara se suprapune pe două mari unităţi tectono-structurale structurale: autohtonul danubian şi pânza getică. Rezultatul al tectogenezei active, au fost delimitate două zone: zona cristalino-mezozoică aparţinând Carpaţilor Meridionali şi Munţilor Banatului şi zona sedimentar vulcanică a Carpaţilor Apuseni de sud. Cristalinul autohton (danubian) este întâlnit în masivele Vâlcan, Parâng, Retezat, Ţarcu iar pânza getică în Munţii Godeanu, Şureanu şi Poiana Ruscă. Prima zonă este alcătuită din şisturi cristaline, peste care se suprapun formaţiuni sedimentar-mezozoice, în special calcare jurasice. Formaţiuni permo-carbonifere (conglomerate, brecii) şi mezozoice (gresii, şisturi argiloase, calcare), constituie învelişul sedimentar al cristalinului. Şisturile cristaline ce constituie pânza getică, sunt suprapuse de structuri sedimentare, mai ales în vestul Munţilor Şureanu şi în Poiana Ruscă. Zona sedimentaro-eruptivă a Carpaţilor Apuseni este alcătuită din formaţiuni sedimentare mezozoice (calcare, marne, şisturi argiloase, conglomerate, gresii) şi magmatite (gabrouri, bazalturi), precum şi din formaţiuni neogene (bazalturi, andezite,

1.2.Accesibilitate si infrastructura generala

Regiunea de Vest este traversată de două din cele trei coridoare Pan-europene care intersectează România, şi anume coridorul IV Berlin / Nurnberg – Praga – Budapesta, care pe teritoriul României are două ramuri, respectiv Nădlac-Arad-Calafat-Vidin şi Nădlac-Arad-Bucureşti-Constanţa, şi coridorul VII - fluviul Dunărea, de cinci drumuri europene şi de trei linii internaţionale de cale ferată.

În 2005, Regiunea Vest avea o reţea de căi ferate de 1904 km, reprezentând 17,39% din totalul naţional. Reţeua de căi rutiere este bine dezvoltată şi repartizată relativ echilibrat în teritoriu, cu o reţea totală de drumuri publice de 10.292 km (12,88% din totalul naţional) din care 1.883 km sunt drumuri naţionale şi 8.409 km drumuri judeţene şi comunale. Din totalul drumurilor publice doar 26% sunt modernizate, procent sub media naţională (26,5%).