Promovarea produselor la Vinexert prin organizarea analizei senzoriale

INTRODUCERE

Analiza senzorială a produselor alimentare este practic la fel de veche ca însăși omenirea, însă progrese s-au înregistrat abia în ultimele trei decenii, prin intensificarea cercetărilor științifice în scopul obiectivizarii ei. Acest interes deosebit pentru analiza senzorială a alimentelor are că sursă progresele din domeniile fizicii, chimiei, microbiologiei, biochimiei, histologiei, tehnologiei, merceologiei și din alte domenii ale științei și tehnicii.

Promovarea produselor la Vinexpert prin organizarea analizei senzoriale reprezintă o metodă importată pentru indentificarea necesităților consumatorilor. Nevoia de a înțelege, prezice și satisface cererea de produse agroalimentare a consumatorului este atât de importantă încât eforturile de satisfacere a ei au dat naștere unei activităti speciale numite agromarketing sau marketing agroalimentar.

În primul rând,produsele alimentare posedă un ansamblu de proprietatti senzoriale, specifice și variabile că număr și intensitate, ce constituie pentru masă de consumatori unul dintre criteriile importante în decizia de cumpărare. Astfel se explică participarea acestor proprietăți cu 60% (medie) în coeficientul de calitate general (KG) al produselor alimentare.

Pe de altă parte, proprietățile senzoriale constituie primul „buletin de analiza” la îndemână consumatorului, cu date reale în legătură cu prospețimea produselor alimentare și calitatea acestora.

În al doilea rând,prin intermediul acestui proiect am evideniat importantă proprietăților senzoriale în analiză unui produs alimentar. Primul contact al consumatorului cu produsul se realizează pe cale senzorială și în consecință proprietățile senzoriale dețin, un rol primordial în selectarea și decizia de cumpărare.

În concuzie, prin analiza senzorială a produselor alimentare se înțelege examinarea făcută cu ajutorul organelor de simț (văz, miros, gust,pipăit) în urmă unui control al capacității reale de apreciere a analistului și al preciziei raționamentului acestuia, urmată de o apreciere a impresiilor senzoriale înregistrate și de prelucrarea statistica a datelor obținute

1. PARTICULARITATILE CONSUMULUI DE VIN

Vinul (din latină vinum) este o băutură obținută cu o tărie alcoolică de minimum 8,5 vol. % prin fermentația alcoolică exclusivă a mustului de struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor în care se păstrează.

Vinul a apărut pentru prima dată în zonele Caucaz, Mesopotamia, și apoi Egipt, însă grecii l-au transformat într-un produs de larg consum, fiind principala marfă de export a acestora.

Vinul a fost în antichitate legat intim de divinități, jucând un rol important în religiile orientale. (Banu, 2010)

Table 1-Soiuri de vin

Vinurile se clasifică astfel:

- propriu-zise sau liniștite;

- vin de masă;

- vin cu indicație geografică (IG);

- vin cu denumire de origine controlată (DOC).

• În funcție de stadiul de maturare a strugurilor și de caracteristicile lor calitative la cules ,vinurile DOC se clasifică astfel:

- vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la maturitate deplină (DOC-CMD);

- vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși târziu (DOC-CT);

- vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la înnobilarea boabelor (DOC-CIB).

- speciale.

- efervescente (cu conținut de dioxid de carbon:

- vin spumant (cu conținut de bioxid de carbon exclusiv endogen și presiune de minimum 3,5 bari).

• În funcție de cantitatea de zahăr rezidual, acestea pot fi:

- extrabrut (0-6 g/l);

- brut (6-15 g/l);

- sec (0-12 g/l);

- demisec (12-30 g/l);

- dulce (peste 30 g/l);

- vin petiant (cu conținut de bioxid de carbon exclusiv endogen și presiune de 1-2,5 bari);

- vin perlant(cu conținut de bioxid de carbon total sau parțial exogen și presiune de 1-2,5 bari);

- vin spumos(cu conținut de bioxid de carbon total sau parțial exogen și presiune de minimum 2,5 bari).

- aromatizate:

- vin pelin;

- vermut;

- nearomatizate:

- vin licoros;

- vin de tip oxidativ.

• În funcție de conținutul lor în zahăr rezidual vinurile se clasifică astfel:

- seci, cu cel mult 4 g/l zahăr rezidual;

- demiseci, cu 4,1-12 g/l zahăr rezidual;

- demidulci, cu 12,1-50 g/l zahăr rezidual;

- dulci, cu peste 50 g/l zahăr rezidual;

• După culoare pot fi:

- vin alb;

- vin rose;

- vin roșu. (2011)