Protecția Pădurii

INTRODUCERE

În vederea asigurării unei bune dezvoltări a pădurilor, ca şi a asigurării unei producţii lemnoase valoroase, de un înalt nivel calitativ, dar şi cantitativ, este necesară o atentă supraveghere şi îngrijire din punct de vedere a stării fitosanitare. Starea fitosanitară a pădurilor depinde de intensitatea atacurilor de insecte entomofage, atacuri care duc la reducerea într-un procent însemnat creşterii anuale, reducerea procentului de lemn de lucru, distrugerea fructelor şi seminţelor, înţepăturile insectelor constituie porţi de intrare pentru ciupercile fitopatogene, toate contribuind la uscarea arborilor, chiar a arboretelor înainte de a fi ajuns la vârsta exploatabilităţii.

Pe lângă insectele entomofage, în evoluţia stării fitosanitare, un rol important îl joacă şi ceilalţi factori biotici (agenţii fitopatogeni), sau abiotici (factori climatici, edafici, antropici).

Măsurile de prevenire şi combatere, a acţiunii acestor factori dăunători, se aplică diferenţiat, în funcţie de caracteristicile arboretelor şi de importanţa lor economico-socială, pentru aceasta elaborându-se un proiect de plan al acţiunilor de protecţie a pădurilor. Pentru întocmirea acestui proiect, este necesară cunoaşterea stării fitosanitare a pădurilor şi culturilor forestiere, a vătămărilor ce probabil se vor produce anul viitor şi a evoluţiei probabile a dezvoltării dăunătorilor şi bolilor în anii următori. Tot în acest scop este necesar să se cunoască mijloacele materiale existente şi cele care pot fi procurate.

Documentaţiile tehnice pe baza cărora se întocmeşte proiectul de plan sunt:

- statistica dăunătorilor;

- situaţia infestării terenurilor forestiere cu larve de cărăbuşi;

- prognoza dăunătorilor;

- situaţia stocului de materiale şi utilaje;

În prezentul proiect se urmăreşte analiza stării fitosanitare a pădurilor din cuprinsul OCOLUI SILVIC AGNITA, DIRECŢIA SILVICĂ SIBIU, aparţinând REGIEI NAŢIONALE A PĂDURILOR, precum şi eşalonarea măsurilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor pentru anul în curs, în măsura când acestea se impun şi sunt justificate din punct de vedere economic.

În afară de prezentarea caracteristicilor pădurilor din Ocolul Silvic Agnita, în proiect mai sunt evidenţiate separat următoarele:

- statistica dăunătorilor(aceasta cuprinde memoriu, statistica dăunătorilor şi situaţia sondajelor);

- prognoza întocmită pentru fiecare dăunător, care cuprinde situaţia suprafeţelor cu vătămări probabile în primăvara următoare, harta cu prognoza dăunătorilor şi memoriu explicativ;

- proiectul de plan care cuprinde antemăsurătoarea, proiectul de plan propriu-zis, necesarul de substanţe chimice, materiale şi utilaje,proiectul de plan tehnic şi memoriul justificativ.

II. PĂDURILE DIN OCOLUL SILVIC AGNITA ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA

2.1. INTRODUCERE

Pentru evidenţierea caracteristicilor pădurilor din Ocolul Silvic Agnita a fost consultat Studiul general al Ocolului şi U.P.- urile cu descrierile parcelare, din care au fost preluate datele cu privire la situaţia teritorial - administrativă, organizarea teritorială, studiul staţiunii şi al vegetaţiei, vânatul şi instalaţiile de transport, construcţiile existente în cuprinsul O.S. Agnita.

2.2. SITUAŢIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ

2.2.1. Localizarea U.P- urilor în spaţiul geografic administrativ

Ocolul Silvic Agnita este situat în est, nord - estul judeţului Sibiu, în bazinul mijlociu şi superior al pârâului Hârtibaciu, parţial în bazinul Olt (parte din U.P.V Chirpăr) şi parţial în bazinul Calva (parte din U.P.I Pelişor), ocupând versanţii împăduriţi ai pâraielor Hârtibaciu cu afluenţii lui, pârâul Săsăuş, afluent al Noului Român şi Răvăşel afluent al Calfei.

Administrativ se află pe teritoriul comunelor: Mihăileni, Bârghiş, Agnita, Iacobeni, Brădeni, Merghindeal, Chirpăr, Nocrih şi Alţâna. Este administrat de Filiala Sibiu a Romsilva R.A. Sediul de ocol se află în oraşul Agnita situat pe drumul judeţean Sighişoara-Sibiu la aproximativ 50 km de Sibiu reşedinţa judeţului.

Fondul forestier este împărţit în şase unităţi de producţie. Transportul materialului lemnos se face la depozitul final din gara Agnita. Situaţia administrativă pe unităţi de producţie, cât şi distanţele medii la sediul ocolului şi gara cea mai apropiată sunt prezentate în tabelul următor:

Tab 1.

Unitatea de producţie Situaţia administrativă Distanţa în km la

U.P Denumire Judeţul Comuna Sediu ocol Gara Agnita Distanţa

I Pelişor Sibiu Bârghiş-Mihăileni 25 Agnita 22

II Agnita Sibiu Agnita-Bârghiş 11 Agnita 10

III Brădeni Sibiu Iacobeni-Brădeni 23 Agnita 25

IV Dealu Frumos Sibiu Iacobeni-Agnita-Merghindeal 11 Agnita 13

V Chirpăr Sibiu Chirpăr-Marpod-Nocrih 18 Agnita 14