Prunele

CAP.1. CARACTERISTICELE MORFOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE LA SPECIA PRUNE ( PRUNUS DOMESTICA)

1 1.Caracterizarea botanică și agrobiologică

Clasificare științifică

Regn:

Plantae

Încrengătură:

Magnoliophyta

Clasă:

Magnoliopsida

Ordin:

Rosales

Familie:

Rosaceae

Subfamilie: Prunoideae

Gen:

Prunus

Specie:

P. domestica

Nume binomial: Prunus domestica L.

Prunul este o specie pomicolă cu mare importanța economică pentru calitatea fructelor, rusticitatea și productivitatea pomului. Fructele sunt delicioase, cărnoase, și zemoase, de culori variind de la galben auriu pînă la violet închis, dulce acrișor la gust, în funcție de soi. Conțin zaharuri(12,5-18,6%), acizi organici,substanțe pectice,taninuri ,săruri minerale,vitamine etc. Se consumă în stare proaspătă din iulie până la începutul lunii octombrie,deshidratate sau prelucrate sub formă de compot, magium, gem, oțet sau se distilează rezultând țuica de prune.

Prunul prezintă o înrădăcinare relativ superficială, masa rădăcinelor orizontale situându-se intre 12- 16 cm, iar rădăcina verticală până la 80-100 cm, ceea ce permite cultivarea sa și pe terenuri mai subțiri.

În tinerețe, pomul crește repede, dar realizează apoi o talie mijlocie, 5-7 m înalțime. Puterea de ramificare este relativ mică sau mijlocie. Ramurile de rod diferă în cadrul soiurilor, predominând fie buchetele(Stanley) sau ramurile mijlocii(Tuleu gras). Prezintă soiuri autofertile, dar și androsterile(Superb), recomadându-se chiar și în primul caz, pentru o bună fecundare, plantarea a 2-3 soiuri în parcelă. Inrarea pe rod este dependentă de soi, la 3-4 ani de la plantare (Agen), la 4-5 ani (Rivers timpuriu) sau 5-6 ani (Kirke).

Capacitatea de producție este mare, realizând în plină producție 30-100 kg/ pom. Cu o bună poducție soiurile: Anna Spath, Stanley, Tuleu gras. Alternanța rodirii la prun este redusă, dar totuși prezintă la unele soiuri ca: Peches, Vînăt de Italia.

Repausul obligatoriu este mai scurt decât la măr și păr. Durata de viață este de 30-40 ani, mai rar 50-60 ani.

1.2 Arealele de cultură pe glob și în România

Prunul este mult răspândit pe glob, în special în zonele temperate din emisfera nordică. Specia ocupă locul al-VI-lea pe glob, după mere, citrice, banane, piersici și ananas și locul al-II-lea în zonele temperate după măr, cu cca 1,7 milioane hectare și o producție totală de cca 13,5 milioane tone, din care o producție comercializată de peste 7 milioane tone. Producția ce mai mare de prune se obține în Asia, urmată de Europa, America de Nord, America de Sud, Africa și Oceania.

Pe plan mondial, țări mari producătoare sunt: China, S.U.A., Turcia, Argentina, Serbia, România etc. În Europa,țarile mai producătoare sunt: Serbia, România, Germania, Bulgaria, Franța etc.

În România,producția de prune se situeaza între 400 si 600 mii tone, la o suprafață de cca 65.000 ha.

Printre zonele bogate în pruni se numără zona județului Caraș-Severin, mai exact în zona de nord a județului, în satul Duleu, unde există o cultură bogată în pruni veche de zeci de ani.

1.3 Compoziția chimică. Valoarea nutritivă, nutraceutică și energetică.

Tabel 1.1.

Nr. crt. Conţinutul prunelor Procente (%)

1. Apă 73,5 – 86,9

2. Zaharuri 7 – 16

3. Acizi 0,38 – 0,81

4. Substanţe pectice 0,35 – 0,95

5. Taninuri 0,06 – 0,29

6. Proteine 0,22 – 1,07

7. Celuloză circa 0,6

De asemenea, prunele mai conţin cantităţi moderate de săruri minerale, sunt destul de bogate în provitamina A şi în vitamine din complexul B (B1, B2, B4, biotina, acid pantotenic, vitamina PP), dar sărace în vitamina C. Dintre zaharuri, în prune predomină zaharoza (5,24 %), iar zahărul reducător (levuloza şi glucoza) deţine, în medie 3,43 %.