Rapița

Rapiţa (Brassica napus L.) face parte din familia plantelor crucifere (Brassicaceae).

Rapita utilizata in prezent in Romania provine in majoritatea cazurilor din import. Nu are o buna rezistenta la iernat. S-au creat in ultimul timp in USA hibrizi de rapita care rezista la –31°C si care ar trebui importati pentru a face cultura sigura. Materialul rezultat poate fi exportat 100 %.

Rapita se cultiva in prezent in peste 50 de tari pe o suprafata ce depaseste 25 milioane hectare, depasind ca suprafata si productie cultura de floarea soarelui.

Cele mai mari suprafete de rapita se cultiva in China, India, Canada, dar si in Europa. In tarile din nord vestul Europei productiile obtinute depasesc 3 tone/ha.

In tara noastra cultura de rapita se extinde si se va mari foarte mult daca se vor asigura hibrizi rezistenti la ger.

La flori se formează păstăi de 5-10 cm cu seminţe de forma rotunda, de culoare negru-albăstrui pana la maro-albăstrui, care au o greutate la 1000 de seminţe intre 3,5 si 6,5 g. Intre începutul perioadei de înflorire si maturitate este o distanta de 70 zile.

Rapita se recolteaza timpuriu, motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru grau si orzul de toamna;

Cantitatea de ulei extrasa depinde de producţia de seminţe pe hectar, precum si de conţinutul de ulei al seminţelor. Acesta este corelat negativ in relaţie cu continuul de albumina.

Continuul de ulei al seminţelor de rapiţa de iarna este de 39-43% de masa (valoare specifica: 42% de masa), respectiv in cazul rapiţei de vara este de 38-40% de masa.

In cazul plantelor crucifere, conţinutul ridicat de acid erucic (efect nociv asupra sănătăţii, limitare in utilizare) si glucozinolati (efect nociv asupra sănătăţii, mărire a glandei tiroide) a fost eliminat in mare proporţie prin cultura in cazul soiurilor de rapiţa 00, in schimb s-a obţinut un conţinut mai mare de acid al uleiului. Intre timp au apărut pe piaţă soiuri de rapiţă (de vara) High-Oleic, cu conţinut de acid al uleiului de peste 70% de masa. Pt. aceştia insa nu exista experimente de lunga durata.

Rapiţa de iarna constituie in unităţile cerealiere un important fruct –frunza, datorita valorii sale deosebite de antefruct. Pe plan mondial cererea de uleiuri de plante creste simţitor. Pentru a se cultiva economic rapiţa in viitor , fără premii de suprafaţa, este necesara o creştere a rentabilităţii. Acest lucru necesita optimizarea condiţiilor de însămânţa re pana la introducerea ingenioasa a tuturor mijloacelor de producţie pentru a atinge un nivel tehnic înalt de producţie.

Cultura de rapita este o cultura care se realizeaza cu costuri reduse de lucrari si cu utilaje specifice culturii de grau, inclusiv cele folosite la recoltat. Este o planta apicola, bogata in proteina si nu este toxica. Este de asemenea o planta furajera si se foloseste pentru obtinerea de medicamente sau produse cosmetice.

In Ungaria se cultiva 250 000 ha iar in Romania peste 350 000 ha. Productiile din Ungaria sunt situate intre 1,6-1,8 to/ha iar cele din Romania intre 1-1,2 to/ha.

Cauzele acestor productii mici, in ambele tari se datoreaza lipsei tehnicilor moderne de productie si a pesticidelor. Din cauza ca nu aplicam o tehnica moderna de cultura, inradacinarea plantelor nu este puternica si adanca in sol. Prin lucrarile solului inainte de semanat noi trebuie sa prelucram solul la o adancime corespunzatoare.

Cap.I. Asolamentul

Prin asolament se intelege repartitia diferitelor culturi pe sole intr-o exploatatie agricola, iar succesiunea lor in timp si in ciclul stabilit se numeste rotatie.

Asolamentele pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere, cum ar fi: dupa numarul de sole, dupa structura culturilor si locul lor de exploatatie, dupa productia principala (culturi pentru boabe, furaje, tehnice, legumicole etc).

Pentru intocmirea corecta a unui asolament, cu o rotatie rationala a culturilor, trebuie avut in vedere cateva criterii:

• economico-oraganizatorice;

• tehnice;

• agrobiologice.