Rasele de Ovine din Romania

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Rasele de Ovine din Romania.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 37 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ioan Gontariu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Capitolul 1. Importanta cresterii ovinelor din România
1.1. Situatia cresterii ovinelor în tara noastră 1
1.2. Tehnologia cresterii ovinelor 2
1.2.1. Pregatirea oilor si berbecilor pentru monta
1.2.2. Gestatia la ovine
1.2.3. Fatarea la ovine
1.2.4. Îngrijirea mieilor sugari
1.2.5. Întărcarea mieilor
1.2.6. Norme de crestere a tineretului ovin
1.2.7. Îngrăsarea ovinelor
1.2.8. Hranirea si îngrijirea ovinelor adulte
Capitolul 2. Productiile ovinelor
2.1. Productia de lână 6
2.2. Productia de pielicele, blănuri si piei 11
2.3. Productia de carne 13
2.4. Productia de lapte 15
Capitolul 3. Rasele de ovine din România
3.1. Merinos de Palas 19
3.2. Merinosul de Transilvania 22
3.3. Oaia Spancă 24
3.4. Rasa Tigaie 25
3.5. Rasa Turcană
Varietătile rasei Turcane 28
3.6. Rasa Karakul 31
Bibliografie

Extras din document

Rasele de ovine din România

Capitolul 1. Importanta cresterii ovinelor din România

Una din principalele ramuri ale cresterii animalelor o constituie cresterea ovinelor, aceasta ca urmare a multiplelor foloase pe care le aduc, printre care se numără : lîna, pielicelele, carnea, laptele, pieile, blănurile.

Lîna, produs economic principal obtinut din cresterea ovinelor, reprezintă o valoroasă materie primă pentru industria textilă, datorită însusirilor sale fizico-tehnologice.

Pielicelele, obtinute prin sacrificarea mieilor în vârstă de 1 – 5 zile apartinând raselor Karakul, Turcană brumărie sau metisilor dintre aceste rase, constituie o valoroasă materie primă pentru indistria confectiilor elegante.

Laptele, care comparativ cu cel de vacă este mai bogat în grăsime si proteine, constituie materia primă pentru fabricarea celor mai alese sortimente de brînzeturi.

Carnea, constituie un alt produs important ce se obtine la un pret de cost scăzut.

Blănurile si pieile rezultate din sacrificarea oilor adulte si a tineretului în anumite situatii au o largă utilizare în industria confectiilor si articolelor de marochinărie.

În afara foloaselor arătate, ovinele prezintă si unele însusiri biologice, care contribuie la mărirea rentabilitătii lor, cum ar fi : au o perioadă de gestatie scurtă (151 zile) ; valorifică foarte bine păsunile de munte si cele situate pe terenuri accidentate, cît si o serie de deseuri agricole (paie, coceni, vreji de leguminoase etc.) ; folosesc cu maximum de randament păsunile ; sunt rezistente la cele mai diferite conditii de viată, întretinându-se cu cheltuieli reduse.

1.1. Situatia cresterii ovinelor în tara noastră

Cresterea ovinelor a constituit la poporul român una din vechile sale preocupări. Cu toate acestea, până la eliberarea tării noastre, cresterea ovinelor se făcea în mod rudimentar si fără sprijin sustinut din partea statului. După 1944, pe linie de stat s-au luat o serie de măsuri care să ducă la redresarea sectorului, ca : reorganizarea si dotarea statiunilor de montă comunale cu reproducători valorosi, înfiintarea de centre si statiuni de însământări artificiale, amplificarea importurilor de reproducători din rasele perfectionate, stimularea tăranilor crescători prin achizitii si contractări etc. Ca urmare a măsurilor luate, efectivul ovin a cunoscut o permanentă crestere sub raport numeric si, ca modificare a structurii de rasă, o sporire a productiilor.

1.2. Tehnologia cresterii ovinelor

1.2.1. Pregatirea oilor si berbecilor pentru monta

La oi pregatirea pentru monta are în vedere aducerea oilor într-o satre buna de întretinere. În furajarea oilor se folosesc fînuri, grosiere, suculente, masa verde, în functie de sezon.

Se asigura sare bulgari pentru lins si apa la discretie. La oi se recomanda întarcarea cu minimum 3-4 saptamîni înainte de monta pentru a se putea reface si a fi aduse în conditii optime de reproductie. Pentru o furajare adecvata se asigura starea de întretinere corespunzatoare executarii montei si pastrarii gestatiei viitoare. Berbecii de reproductie se vor folosi prin rotatie asigurîndu-se dupa 4 zile de activitate, 4 zile de repaus. Oile depistate pentru monta (sau însamîntate artificial) se pasuneaza separat în ziua montei pe parcele în apropierea stînei, gospodariei sau fermei. În perioada montei pasunatul se face numai pe racoare, dimineata cît mai devreme si seara tîrziu. Pentru monta naturala se repartizeaza 20-30 oi pentru un berbec tînar si 30-40 oi penjtru un berbec adult.

1.2.2. Gestatia la ovine

Gestatia la oaie dureaza 150 de zile, cu variatii de la 140-160 de zile. În prima luna de gestatie se va pastra acelasi regim de îngrijire si hranire din perioada de montă, pentru prevenirea avorturilor, foarte frecvente în aceasta perioadă. În luna a 2-a si a 3-a de gestatie, nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. 30% fata de cel aplicat în perioada de pregatire pentru monta si de monta. Pentru o oaie de 50 kg greutate corporala, cu o productie de 4 kg lîna :

* Vara - 10 kg masa verde, în cazul unor pasuni mai slabe se administreaza un supliment de 0 - 5 kg concentrate;

* Iarna - 1,4 kg fîn, 1,5 kg grosiere, 2,5 kg suculente cu adaos de concentrate în perioada de pregatire pentru monta si gestatie (300-500 g/cap/zi).

În perioada a 2-a de gestatie (lunile 4-5) se vor asigura conditii deosebite de îngrijire si furajare, data fiind cresterea si dezvoltarea fatului. Oile vor fi supravegheate permanent în perioada de gestatie; este interzisa înghesuirea lor la intrarea si iesirea din adaposturi sau padocuri, furajele vor fi de cea mai buna calitate, nemucegaite, apa nu va fi rece pentru a se evita avorturile. Cu doua saptamîni înainte de fatare se scot din furajare furajele însilozate (murate).

Fisiere in arhiva (1):

  • Rasele de Ovine din Romania.doc

Alte informatii

Proiectul a fost prezentat in cadrul Universitatii "Stefan cel Mare", Suceava - la facultatea de Inginerie Alimentara, specializarea Inginerie si Management in Alimentatia Publica si Agroturism