Recalificarea Fortei de Munca in Microregiunea Valea Jiului

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Recalificarea Fortei de Munca in Microregiunea Valea Jiului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 29 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Salasan Cosmin

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Agronomie, Management, Sociologie

Extras din document

CAPITOLUL I

PREZENTAREA MICROREGIUNII VALEA JIULUI

1.1. Delimitarea teritoriului

Aşezată de-a lungul lanţului munţilor Carpaţi, Valea Jiului este poarta spre Parcul Naţional Retezat şi a altor destinaţii carpatice, fiind înconjurată de munţii din grupa Parâng şi grupa Retezat.

Cel mai important râu care străbate microregiunea Valea Jiului este râul Jiu, având ca afluenţi Jiul de Vest şi Jiul de Est, pe firul cărora se află situate localităţile componente ale microregiunii.

Accesul în depresiune se face:

- din sud prin Defileul Jiului dinspre Târgu Jiu,

- din nord pe drumul naţional DN 66 dinspre Simeria,

- în perspectiva din vest prin Cheile Buţii dinspre Herculane.

Microregiunea are o forma triunghiulară orientată spre VSV- ENE şi o lungime de aproximativ 60 km, între localităţile Cimpa-Răscoala la est şi Câmpul lui Neag la vest. Lăţimea scade de la 9 km, în dreptul localităţilor Petrila si Livezeni, până la 1,5 km la Câmpul lui Neag.

Valea Jiului este o microregiune alcătuită din 3 municipii: Petroşani, Lupeni, Vulcan şi 3 oraşe: Petrila, Uricani, Aninoasa, cu o populaţie totală de 149.582 locuitori. Administrativ, localităţile din Valea Jiului au în componenţă alte localităţi mai mici: Petrila are ca şi localităţi aparţinătoare Lonea, Cimpa, Jieţ, Răscoala şi Tirici; Petroşani cu localităţile aparţinătoare Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peştera Bolii, Slătinioara; Lupeni; Aninoasa cu localitatea aparţinătoare Iscroni; Vulcan cu localităţile aparţinătoare Dealul Babii şi Paroşeni; Uricani cu localităţile aparţinătoare Câmpul lui Neag şi Valea de Brazi.

În ansamblul teritoriului naţional, microregiunea este situată în partea central-vestică a României şi intersectată de paralela 46o latitudine sudică şi meridianul 23o longitudine estică. Se învecinează cu judeţele: Alba, Vâlcea, Gorj, Caraş-Severin.

În cele ce urmează vom realiza o scurtă prezentare a ficărei comunităţi componente a microregiunii din punctul de vedere al localizării:

1) Municipiul Lupeni este situat la poalele Munţilor Vâlcan, munţi situaţi în sectorul sud-vestic al Carpaţilor Meridionali şi care împreună cu Munţii Mehedinţi închid la sud arcul carpatic cuprins între râul Jiu şi fluviul Dunărea. În partea de est a acestora se remarcă grupul înălţimilor Straja, Negri şi Mutu aparţinând municipiului Lupeni şi beneficiind de un relief montan complex, foarte pitoresc, cu culmi şi vârfuri alpine,un obiectiv turistic important în zonă. Vecinii municipiului Lupeni sunt: la est municipiul Vulcan, la vest oraşul Uricani, la sud judeţul Gorj şi la nord comuna Baru.

- Municipiul Petroşani se află în sud-estul judeţului Hunedoara, în depresiunea Petroşani, la confluenţa Jiului de Est (Românesc) cu Jiul de Vest (Ardelenesc), fiind înconjurat de următoarele masivele muntoase ce mărginesc depresiunea: Vâlcan – la sud, Retezat – la nord, Parâng – la est, Godeanu – la vest.Altitudinea medie este de 615-620 m, iar altitudinea maximă din zonă: Vârful Parângul Mare – 2.507 m.

- Municipiul Vulcan este situat pe malul Jiului Românesc. Localitatea este dominată de culmile muntoase Oboroca, prelungire a munţilor Retezat, spre nord şi masivul Vâlcan spre sud. Comunicarea cu regiunile învecinate se realizează prin pasuri şi trecători: Pasul Vâlcan (1621 m) şi Pasul Lainici (450 m) cu depresiunea subcarpatică Târgu – Jiu, iar prin Pasul Merişor (756 m) şi Pasul Dealu Babii (934m), cu depresiunea Haţeg. Localitatea Vulcan este aşezată la vest de municipiul Petroşani, la circa 11 Km şi la est de oraşul Lupeni, la circa 6 – 8 Km. Altitudinea înregistrează valori de 570 – 600 m în albia Jiului Românesc.

- Oraşul Aninoasa este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului, fiind învecinat la nord-est cu municipiul Petroşani, la sud cu judeţul Gorj şi la vest cu municipiul Vulcan. Oraşul Aninoasa este străbătut de pârâul Aninoasa, pe valea căruia se întinde cea mai mare parte a oraşului.

- Oraşul Petrila, la care se ajunge din DN 66, urmând Jiul de Est, la confluenţa Jiului de Est cu pâraul Taia şi cu Jieţul. Oraşul este situat într-o luncă a Jiului de Est, fiind prima localitate pe acest râu. Terioriul administrativ al oraşului Petrila este mărginit la est de masivul Şurianu, la nord de Vârful lui Pătru, la sud de masivul Parâng, iar la vest de teritoriul municipiului Petroşani.

- Oraşul Uricani este situat în partea de sud-vest a Depresiuni Petroşani, la poalele munţilor Retezat si Vâlcan, pe Jiul de Vest (Românesc), la altitudinea de 712 m deasupra nivelului Mării Negre.

1.2. Suprafaţa microregiunii

Prin natura, amploarea şi implicaţiile economice, sociale şi politice ale activităţilor desfăşurate, bazinul minier Valea Jiului a ocupat, şi continuă să ocupe încă, o poziţie distinctă la nivel naţional.

În ceea ce priveşte suprafaţa localităţilor componente ale microregiunii Valea Jiului, 3 dintre cele 6 localităţi componente ale microregiunii au suprafeţe situate aproape sau peste 200 km2: Petrila, Uricani şi Petroşani.

1.3. Cadrul natural

1.3.1. Relieful

Depresiunea Văii Jiului, după cum îi spune şi numele este străbătută de două râuri importante: Jiul de Vest şi Jiul de Est şi este înconjurată de patru lanţuri muntoase: Retezat (rezervaţie naturală) situat în partea de nord-nord-vest, Şureanu în partea de est-nord-est, Parâng în est-sud-est şi Vâlcan în sud. Altitudinea medie în Valea Jiului este de 600 m deasupra nivelului Mării Negre

Depresiunea Petroşani, în afara peisajului industrial caracteristic, oferă o varietate de frumuseţi rar întâlnite. Locuri de o salbatică frumuseţe se găsesc, de altfel, în toate împrejurimile Depresiunii Petroşani.

În afara măretiei culmilor Retezatului sau ale Parângului, cu morene şi lacuri glaciare, în oricare parte te-ai îndrepta, eşti fermecat de pitorescul priveliştilor întâlnite. Grote ca Peştera Dracului sau Roşia din apropierea Petrilei, cele de la izvoarele Jiului de Vest, Peştera Buta, unde s-au găsit perle de peştera, stalagmite transparente şi stalactite colorate, oferă frumuseţi care amintesc de operele unor sculptori geniali.

Depresiunea Petroşani dispune de un sistem de baze turistice care înlesneşte vizitarea tuturor acestor frumuseţi. În munţii Sebeşului se află casele de vanatoare Auşelul şi Jieţ, cabanele Voievodul şi Lunca Florii, la care ajungi cu trenul forestier. În munţii Parâng o cabană întampină oaspeţii la o altitudine de 1680 m, iar la 500 de metri mai jos, într-o poiană largă, se află cabana Rusu, spre care s-a croit o şosea accesibilă motocicletelor şi autoturismelor. Alte cabane se găsesc la loc prielnic de popas pe vârfurile Vâlcan, Straja şi Buta, iar dacă paşii te vor purta pe poteci laturalnice, ai să afli adăpost în casele forestiere care împânzesc munţii înconjurători. De pe Vârful Parâng, în zile cu vizibiliate maximă, panorama Depresiuni Petroşani îţi dă impresia unui unui singur oraş, răsîrit dintr-o abundenţă de spaţii verzi.

Munţii Retezat fac parte din Carpaţii Meridionali, grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Se înalţă între două depresiuni importante, Petroşani şi Haţeg şi între două râuri importante, Râul Mare, care îi delimitează la nord şi est şi Jiul de Vest, care îi delimitează la sud. Sunt înconjuraţi de Munţii Ţarcu la vest, Munţii Godeanu, la sud-vest şi Munţii Vâlcan, la sud, situându-se printre cele mai înalte ale ţării. În limitele sale se găsesc 25 de piscuri înălţate la peste 2000 m dintre care şapte (Peleaga, Papuşa, Retezat, Custura, Vârful Mare, Bucura şi Judele) au peste 2400 m.

Cel mai variat şi spectaculos relief a fost creat de modelarea glaciară şi periglaciară: se pot

observa imense circuri, văi ce trădează prezenţa unor gheţari cu lungimi apreciabile, mase de grohotiş. Aici se află cele mai multe lacuri glaciare din România, adică 82. Cel mai întins lac glaciar din România se află aici - Bucura (8,5 ha), de asemenea cel mai adânc - Zănoaga (29 m).

Acest relief contribuie în cea mai mare măsură la aspectul răscolit al peisajelor, cu circuri

glaciare etajate, culmi zimţate şi abrupturi stâncoase.

Fisiere in arhiva (1):

  • Recalificarea Fortei de Munca in Microregiunea Valea Jiului.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI – TIMIŞOARA