Recoltarea și Desrierea Profilelor de Sol

RECOLTAREA SI DESCHIDERA PROFILELOR

Amplasarea si deschiderea profilelor de sol.

Municipiul Braila este situat la exteriorul arcului carpatic. Amplasarea si deschiderea profilelor de sol s-a efectuat langa in prima terasa a orasului la o altitudine de 5 – 7 m.

UNELTE FOLOSITE PENTRU RECOLTARE

Uneltele folosite pentru recoltare sunt urmatoarele: sonda pedologica de 100 de cm.sonda cu burghiu, sonda necrosov,spaclu,ciocan, inel metalic, inel metalic de100cm3, fiole de aluminiu, pungi de hartie,metru si saci de iuta.

RECOLTAREA PROBELOR DE SOL

M-am deplasat in perimetru cercetat, am identificat cele doua profile de sol,am delimitat si separat orizonturile pedogenetice, si am facut o descriere a profilului.

Fisa profilului principal de sol

1. Date generale :

Judetul: Braila;

Localitatea:Braila;

Data: 23.07.2009

Descris de:

Unitatea fizico-geografia: extremitatea est-centrala a Romaniei;

Denumirea studiului: studiu pedologic;

Amplasament: in zona estica a Romaniei, in extremitatea sudica a platoului Moldovei;

Unitatea taxonomica de sol: cernoziom si cernisol;

2. Conditii de mediu:

Forma principala de relief: Campie si Podis

Elemente ale formei rincpale de relief: Relieful se caracterizeazã prin unitãti de câmpie si podis, cu înãltimi ce variazã între 10-20 m (în sud) si 310 m (în nord). Prin pozitia sa la exteriorul arcului carpatic, judetul Galati ocupã zona de întrepãtrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europene, sud-europene si în partea central-europeanã, ceea ce se reflectã fidel atât în conditiile climatice, în învelisul vegetal si soluri cât si în structura geologicã a reliefului.

Judetul Galati are un relief tabular cu o fragmentare mai accentuatã în nord si mai slabã în sud, distingându-se, dupã altitudine, pozitie si particularitãti de relief, cinci unitãti geomorfologice:

Podisul Covurluiului ocupã cea mai mare parte a teritoriului judetului, alcãtuit din pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor si vãilor cu directia nord-sud. Vãile au fundul plat, destul de larg si mlãstinos. Se remarcã si vãi cu versanti abrupti ce sunt supusi puternic degradãrii la torente.

Câmpia Tecuciului este o câmpie subcolinarã de terase care apartin Câmpiei Române, slab fragmentatã si alcãtuitã dintr-un complex de alte patru terase. Vãile care fragmenteazã câmpia Tecuciului sunt paralele si orientate de la nord la sud si nu au apã decât la viituri. Albia râului Bârlad este mai joasã decât cea a râului Siret, ceea ce face sã fie împotmolitã mereu de aluviunile cãrate de Siret, ca urmare provoacã inundatii la cele mai mici viituri.

Câmpia Covurluiului se întinde la sud de culmile deluroase ale podisului Covurluiului si se desfãsoarã pânã la lunca Prutului. Este o zonã de terase cu podisuri largi, acoperite cu straturi de loess, nisipuri si luturi argiloase. Lunca Siretului inferior este o unitate individualizatã ce se desfãsoarã din dreptul localitãtii Mãrãsesti pânã la confluenta râului Siret cu fluviul Dunãrea, formatã dintr-un ses larg si terase locale de luncã. Este un relief tipic de acumulare format din râul Siret si afluentii lui de pe ambele maluri, bogat în aluviuni. În lungul luncii Siretului se aflã zona de subzistentã unde miscãrile de lãsare ocupã o arie întinsã, având o maximã intensitate tocmai pe cursul lui la contactul dintre podis

si câmpie ce corespunde în aval de Nãmoloasa cu linia tectonicã Pascani-Nãmoloasa-Galati.

. Lunca Prutului se întinde de la confluenta râului Prut cu fluviul Dunãrea, pânã la nordul judetului Galati, în depresiunea Horincea. Are înãltimi ce variazã între 4-6 m si o lãtime ce variazã de la 1,5 - 10-11 km.