Regiunea de Dezvoltare Sud - Caracteristici

VALEA PRAHOVEI

Regiunea de Dezvoltare Sud.Caracteristici

Regiunea Sud este situată în partea de sud a României, având o suprafaţă de 34.453 km2(14.45 % din suprafaţa României), corespunzătoare judeţelor Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa,Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman. În partea de sud, regiunea se învecinează cu Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanţa formelor de relief de joasă altitudine: câmpii şi lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% şi doar 9,5 % munţi.

Populaţia totală a celor şapte judeţe componente era, în 2005, de 3.342.042 locuitori,reprezentând 15,4% din populaţia României. Densitatea populaţiei este de 96,6 loc/km2,valoare superioară mediei pe ţară (90,7 loc/km2). Gradul de urbanizare este de 41,7%, sub media pe ţară, explicabil prin faptul că, exceptând judeţul Prahova, majoritatea populaţiei trăieşte în mediul rural.

Regiunea Sud are o reţea de localităţi alcătuită din 48 de oraşe (din care 16 municipii), 517 comune şi 2018 de sate. Cele mai multe oraşe (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o infrastructură deficitară, apropiată de cea a zonelor rurale.Numai 2 oraşe au peste 100.000 de locuitori (Ploieşti şi Piteşti). Distribuţia teritorială arată o concentrare mai mare a oraşelor în judeţul Prahova (14) şi mai redusă în Giurgiu (3).

Forţa de muncă şi migraţia

Ponderea populaţiei ocupate era, în 2005, de 35,7% din populaţia regiunii, sub media pe ţară(38,8%), valorile cele mai ridicate înregistrându-se în Argeş (39%) şi Teleorman (37,7%), în celelalte judeţe valorile fiind cuprinse între 31 şi 37%.

Gradul de ocupare a populaţiei pe sectoare de activitate, la nivel regional, indică o pondere ridicată, dar în descreştere, a populaţiei ocupate în agricultură (39,7%) şi o pondere relative scăzută a celei ocupate în industrie (23,7%) şi servicii (36,6%). Judeţele sudice ale Regiunii sunt preponderent agricole, cu o pondere ridicată a populaţiei ocupate în agricultură:Teleorman, Giurgiu (59,4 % şi 57,5%), Călăraşi (51,5%). Judeţele Prahova şi Argeş se caracterizează printr-o pondere ridicată a populaţiei ocupate în industrie şi servicii.În cea ce priveşte rata şomajului, la 31 decembrie 2005, aceasta era de 7,4% la nivelul regiunii, evidenţiindu-se aceeaşi diferenţiere între sudul şi nordul regiunii, cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrându-se în judeţele Ialomiţa (12,1%) şi Călăraşi (9%), iar cele mai reduse în judeţele Argeş (5,2%) şi Giurgiu (5,6%). Lipsa locurilor de muncă în zonele rurale determină o masivă plecare către Bucureşti şi migraţia tinerilor către Europa de Vest, astfel încât satele şi oraşele mici se depopulează.

Economia regională

În 2004, Regiunea Sud înregistra o valoare a PIB de 2447 euro/locuitor, situată sub media pe ţară (2932,8 euro/locuitor), la nivel judeţean, cele mai mari valori înregistrându-se în judeţele Argeş – 3071 euro/locuitor şi Prahova – 2696,9 euro/locuitor, iar cea mai redusă în Călăraşi –1748,2 euro/locuitor. Trăsătura esenţială a Regiunii Sud este reprezentată de împărţirea acesteia în două sub-arii cu caracteristici geografice şi socio-economice diferite.

Partea de nord a Regiunii (judeţele Argeş, Dîmboviţa şi Prahova) se caracterizează printr-un grad ridicat de industrializare,Prahova deţinând locul 1 pe ţară în ceea ce priveşte producţia industrială. Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate de declinul unităţilor industriale, care a generat o rată ridicată a şomajului. Închiderea unor unităţi industriale în zonele monoindustriale a determinat apariţia unor grave probleme economice şi sociale, în special în zonele urbane monoindustriale: Mizil, Moreni, Plopeni, Urlaţi, Costeşti şi Câmpulung-Muscel.

Partea sudică a Regiunii (judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman) este o zonă tradiţional subdezvoltată, reprezentând al doilea buzunar de mare sărăcie în România (primul pol fiind cel din Regiunea Nord - Est). Ea se caracterizează prin preponderenţa populaţiei ocupate în agricultură. De altfel, suprafaţa judeţelor componente este reprezentată în întregime de câmpie. În anii ‘70, întreaga zonă a cunoscut o dezvoltare industrială artificială.

În prezent, suportă impactul sever al procesului de tranziţie spre economia de piaţă, prin închiderea majorităţii unităţilor industriale reprezentative. Această situaţie caracterizează toate reşedinţele de judeţ, precum şi arealele adiacente ale oraşelor Turnu Măgurele, Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Slobozia şi Feteşti.