Reguli de aur in cultura porumbului

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Reguli de aur in cultura porumbului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 34 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Dubravă Marian

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Capitolul I Reguli esentiale in cultura porumbului
1.1. Influenta lucrarilor solului asupra productiei de porumb
1.2. Importanţa lucrărilor solului și avantajele culturii porumbului 1.3. Arătura și principalii indicatori ai calității 1.4. Lucrările sezoniere 1.5. Tehnici de realizare a arăturii 1.6. Tehnologia „no-till” (metoda de cultură fără arătură)Capitolul II Prezentarea S.C. ANICOM S.R.L 2.1. Scurt istoric al S.C. ANICOM S.R.L
2.2. Descrierea activității S.C. ANICOM S.R.L
2.3. Resursele umane
2.4. Piața pe care își desfășoară activitatea societatea
2.5. Condiţii naturale ale Anicom
Capitolul III Debutul si rezultatele experientei
3.1. Schema experientei
3.2. Influenţa arăturii de toamnă asupra producţiei de porumb
3.4. Influenţa sistemului „no tillage” asupra producţiei de porumb
3.5. Influenţa lucrărilor solului asupra combaterii buruienilor
Concluzii Bibliografie

Extras din document

Porumbul (Zea mays L.) este una din principalele cereale ale lumii, ocupând locul trei ca suprafaţă cultivată după orez şi grâu. Această plantă are mai multe avanteje, cum ar fi: o capacitate mare de producţie; o plasticitate ecologică mare; este o cultură mecanizabilă 100%, recoltarea făcându-se fără pericolul scuturării; valorifică foarte bine îngrăşămintele organice şi minerale, cât şi apa de irigaţie.

Porumbul este una dintre cele mai importante plante de cultura, si are utilizari multiple, conform statisticilor FAO, distributia consumului este:

a)21% alimentatia umana;

b) 72% hrana animalelor;

c)7% industrie.

d)În alimentaţia omului boabele de porumb constituie un aliment de bază, consumat sub diferite forme, specifice fiecărei regiuni unde este cultivat. Acestea se pot consuma ca atare sau sub formă de porumb fiert sau copt. Prin măcinarea integrală a boabelor rezultă făina de porumb sau mălaiul. Lipsa glutenului face ca mălaiul să fie nepotrivit pentru fabircarea pâinii. Totuşi el poate participa la fabricarea pâinii, amestecat într-o proporţie potrivită cu făina de grâu sau făina de secară. Din făina de porumb se prepară biscuiţi, chec, budinci, diferite feluri de prăjituri. Prin măcinarea boabelor se fac crupe şi fulgi de porumb.

e)Boabele (care contin in medie 10% proteine 7% substante extractive ne azotate, 4% grasime 2%, celuloza 1%, cenusa 13% apa), sunt folosite cu precadere ca nutret concentrat in alimentatia tuturor categoriilor de animale. Este utilizat in hrana animalelor ca nutret concentrat (boabe), porumb masa verde (insilozat), tulpini (coceni) in amestec cu uree si melasa, insilozati (nutret suculent). Este utilizat ca boabe întregi sau măcinate, ca hrană de bază în creşterea şi îngrăşarea porcilor şi păsărilor. Uruiala de porumb (boabe măcinate) este apreciată ca un valoros nutreţ concentrat pentru taurine, ovine, cabaline. Ca plantă întreagă, porumbul recoltat înainte de maturitatea deplină este considerat unul din cele ma valoroase plante de nutreţ suculent, atât prin valoarea nutritivă cât şi prin simplitatea culturii. Ciocolăii sunt folosiţi ca nutreţ grosier în toate ţările cultivatoare de proumb. Aceştia pot sa fie tocaţi, şi însilozaţi împreună cu furaje suculente (sfecla de zahăr). Tot ca furaje sunt folosite reziduriile de la prelucrarea porumbului: tărâţe, turtele rezultate de la extragerea uleiului, borhoturile de la fabricile de spirt, etc.

f)Boabele de porumb sunt utilizate in industria amidonului, a spirtului, glucozei si dextrinei; germenii sunt utilizati pentru extragerea uleiului, utilizat in alimentatia dietetica. De asemenea, se folosesc pentru extragerea făinii degresate, sau la fabricarea berii cu adaus de orzoaică. Din ciocălăi se obţin celuloza, furfurolul, săpunuri, vitamine, sau sunt folosiţi drept combustibili. Planta întreagă se poate folosi în obţinerea unor combustibili (metanol, etanol).

Randamente de extractie : 100 kg boabe - 77 kg malai sau 63 kg amidon sau 71 kg glucoza sau 44 l alcool sau 50-60 kg izomeroza.

1.2. Importanţa lucrărilor solului și avantajele culturii porumbului Lucrările solului sunt intervenţii ce se aplică la sol cu scopul de a creea condiţii favorabile creşterii şi dezvoltării plantelor de cultură. Pentru a fi cultivat pământul, acesta trebuie lucrat. La început au fost mijloace rudimtentare din piatră sau lemn, apoi, o dată cu dezvoltarea industriei au devenit din ce în ce mai performante.

În SUA în anul 1820 este cunoscut plugul de fier cu tracţiune animală iar în 1892 apar primele tractoare agricole.

În Europa construcţia masivă de maşini şi tractoare agricole a început după anul 1910, iar primele pluguri reversibile sunt construite în anul 1930, la început cu o trupiţă, apoi cu mai multe.

În prezent există o gamă foarte largă de maşini agricole care efectuează lucrări ale solului iar în unele cazuri această activitate a devenit exagerată cu implicaţii negative asupra însuşirilor lui.

Lucrările solului au următoarele avantaje:

- afânează solul creeînd condiţii optime pentru introducerea seminţelor, germinarea lor şi dezvoltarea sistemului radicular al plantelor;

- încorporează în sol resturile organice rămase după recoltarea culturilor, a îngrăşămintelor chimice, organice, verzi şi amendamente;

- acţionează asupra combaterii bolilor şi dăunătorilor prin încorporarea în profunzime a sursei de infecţie, întreruperea ciclului de dezvoltare la insecte, distrugerea cuiburilor de rozătoare;

- influenţează pozitiv activitatea microrganismelor aerobe din sol;

- determină intensificarea proceselor chimice ce au loc în sol cu importanţă deosebită în creşterea conţinutului în elemente nutritive accesibile plantelor;

- influenţează regimul hidric al solului cu implicaţii directe în acumularea şi reţinerea apei în sol iar în cazul excesului de umiditate îmbunătăţeşte drenajul intern;

- influenţează eficacitatea celorlalte măsuri din tehnologia de cultură (eficacitatea îngrăşămintelor, a apei de irigat, a erbicidelor);

- inflenţează eficienţa economică a culturilor, cunoscându-se faptul că cele mai mari cheltuieli în tehnologia unei culturi sunt făcute pentru executarea lucrărilor solului (carburanţi, lubrefianţi, uzura agregatelor, retribuţia mecanizatorului ş.a). 1.3. Arătura și principalii indicatori ai calității Este lucrarea de baza a solului, prin care se intoarce, se marunteste, se amesteca si se afaneaza un anumit strat de sol numit brazda. Araturile, indiferent de timpul in care se executa, trebuie grapate pentru a fi asigurata maruntirea si nivelarea solului si pentru a evita pierderile mari de apa.

Se realizează cu plugul ce execută operaţiunea de întoarcere şi amestecare a unui strat de sol de la suprafaţă. Porumbul trebuie semănat într-un sol afânat, pe un strat adânc, bine mărunţit la suprafaţă, cu rezervă mare de apă şi curat de buruieni. Trebuie să se acorde o atenţie deosebită pregătirii terenului cu mult timp înainte de semănat.

Prin arat, stratul de sol lucrat se afânează cu 20-30 %. Creşte foarte mult porozitatea lacunară dând posibilitatea să pătrundă în sol mai mult aer. Apa din precipitaţii sau irigaţii se infiltrează uşor în profunzime, iar solul dobândeşte o capacitate mai mare de reţinere a ei. Se îngroapă la fundul brazdei stratul de sol de la suprafaţă cu structură deteriorată, cu multe resturi organice şi seminţe de buruieni şi se aduce din profunzime un strat de sol mai fertil. Se încorporează în sol îngrăşămintele chimice, organice şi amendamentele. Se diminuează atacul de boli şi se reduce numărul de dăunători.

Datorită materiei organice încorporate în sol şi a unei aeraţii mai bune creşte activitatea microrganismelor inclusiv a celor fixatoare de azot. Se intensifică prcesele mineralizatoare a substanţelor organice precum şi a celor de solubilizare.

Principalii indicatori ai calităţii arăturii sunt:

- gradul de bolovănire;

- gradul de încorporare a resturilor organice, îngrăşămintelor şi amendamentelor;

- gradul de vălurire;

- neastuparea şanţului ultimei brazde;

- lipsa greşurior.

Arătura se execută la diferite adâncimi, în funcţie de cerinţele plantelor, de grosimea stratului fertil, tipul de sol, umiditate, epoca de execuţie, starea culturală a terenului, etc. Folosind agregatele clasice de arat, în medie se consumă pentru fiecare centimetru adâncime un litru de motorină la hectar. Deci pentru a ara la adâncimea de 25 de cm se consumă în medie 25 l de motorină. Consumul poate creşte foarte mult faţă de această valoare medie, dacă solul este în afara maturităţii fizice, tractoarele sunt uzate, terenul este îmburuienat sau resturile vegetale nu au fost îndepărtate.

După adâncimea de arat arăturile se clasifică în:

1.arătură superficială;

2.arătură normală;

3.arătură adâncă;

4.arătură foarte adâncă;

5.desfundarea.

1. Arătura superficială

O aratura superficiala pastreaza acesti spori aproape in semintele plantelor cultivate si probabilitatea de infectie este mult mai mare.

2. Arătura normală

Se execută la adâncimea de 18-20 cm, vara sau toamna, pentru culturile de toamnă sau pentru cele de primăvară care necesită un strat arabil mai adânc.

Arătura normală se poate folosi în cazul culturilor succesive pe soluri uşoare sau în situaţia când stratul de hums este mai subţire.

Fisiere in arhiva (1):

  • Reguli de aur in cultura porumbului.docx

Bibliografie

1.Budoi Gh., Săndoiu D.I., Ciontu C., Balaban Narcisa, Marin D.,—Lucrări practice de Agrotehnică, AMD USAMV, Bucureşti, 1994;
2. Budoi, Gh., Penescu, A.,—Agrotehnica, Ed. Ceres, Bucuresti, 1996;
3.Budoi, Gh., Penescu, A.,— Cartea fermierului agricol, Ed. Agris, Bucuresti 1998;
4.Budoi Gheogrhe—Agrochimie—vol 1: „Solul şi Planta”, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2000;
5.Ciontu Costică—Curs de Agrotehnică, USAMV, Bucureşti, 2000;
6.Leon Sorin Muntean, Ioan Borcean, Mihail Axinte, Gheorghe Roman—Fitotehnie, Editura Ioan Ionescu de Brad, Iaşi, 2001;
7.Oancea Ioan—Tratat de tehnologii agricole, Editura Ceres, Bucureşti, 1998;
8.Stefanescu, S. L., Lazar, C.,—Elemente de agrotehnica. Orientari ecologice si aplicatii didactice, Editura Triade, 2000;
9.http://www.meteoromania.ro/anm2/ accesat la data de 02.04.2017.