Resurse Agroturistice si Legislatie - Judetul Arges

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Resurse Agroturistice si Legislatie - Judetul Arges.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 57 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

CAPITOLUL I:

IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE

DIN JUDEŢUL ARGEŞ

1.1. Prezentarea judeţului Argeş

- Aşezarea geografică

Judeţul Argeş este situat în bazinul Argeşului Superior cu vecini la nord, creasta munţilor Carpaţi, talonat de judeţele Sibiu şi Braţov, iar la sud, împarte câmpia Găvanul Burdea cu judeţele Teleorman, Olt, urmând cumpăna de ape pe latura de vest a judeţului Vâlcea, dintre bazinele Oltului, Argeşului şi Vedea. Dinspre răsărit, vecini de pe culmile masivului Leaota, până la sud cu judeţul Dâmboviţa, cotat ca „Mica Românie”, Argeşul, nume luat de la râul ce-l străbate, are o formă alungită pe linia nord-sud, acoperind 2,9% din suprafaţa ţării, fiind al 11-lea în ordinea mărimii dintre judeţe.

De la nord la sud, regăsim toate cele trei forme de relief: munţi, dealuri, câmpii, cu menţiunea că zona, de peste 50% este ocupată de dealuri, munţii împărţind cu câmpia restul teritoriului. Teritoriul judeţului cuprinde două bazine hidrografice: Bazinul Argeş, în zona muntoasă şi cea deluroasă şi Bazinul Vedea, în zona deluroasă şi cea de câmpie.

Judeţul Argeş are o suprafaţă de 6801 km² şi o populaţie de aproape 676000 de locuitori, care îşi găsesc locul de trai în trei municipii, patru oraşe şi 95 de comune. Această paletă geografică variată conferă judeţului o zestre peisagistică bogată, pigmentată cu frumuseţi naturale, seducătoare, cu momumente care atestă o îndelungată istorie. Zona rurală păstrează şi astăzi valori etnografice pline de originalitate, începând cu arhitectura caselor, portul popular şi arta decorativă. Urmele de cultură materială descoperite pe teritoriul judeţului Argeş atestă existenţa unor comunităţi omeneşti încă din era paleolitică, îndeosebi pe văile râurilor. Se păstrează urme de drumuri şi case romane la Săpata de Jos, Albota, Rucăr, Niceşti, Jidava şi Fîlfani. Cel mai bine conservat este însă Castrul de la Jidava, aflat la sud de oraşul Câmpulung.

Situat în partea central-sudică a României, judeţul Argeş, cu o suprafaţă de 682631 ha, reprezintă 2,9% din teritoriul ţării. Pe teritoriul judeţului Argeş se intersectează paralela de 45o latitudine nordică cu meridianul de 25o longitudine estică. Altfel spus, acest punct marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, dar şi jumătatea distanţei dintre Oceanul Atlantic (vestul) şi Munţii Urali (estul Europei).

Punctele extreme sunt localizate în comunele:

- Nucşoara la nord

- Miroşi la sud

- Dragoslavele la est

- Ciomăgeşti la vest

Judeţele învecinate sunt:

- Braşov şi Sibiu la nord

- Teleorman la sud

- Dâmboviţa la est

- Olt şi Vâlcea la vest

Structura administrativă a judeţului cuprinde: 3 municipii: - Piteşti - reşedinţa judeţului, Câmpulung, Curtea de Argeş, 4 oraşe: Costeşti, Mioveni, Topoloveni, Ştefăneşti, 95 comune şi 577 sate.

Poziţia geografică şi relieful înconjurător care îl protejează de influenţa vânturilor din vest şi est, asigură judeţului o climă temperat-continentală cu ierni blânde. În ceea ce priveşte temperaturile extreme înregistrate la Staţia de Observare Piteşti amintim: -19,4oC (26 ianuarie 2000) şi 39,8 oC (4 iulie 2000). Pe lângă mari variaţii de temperatură, există şi mari diferenţe în ceea ce priveşte cantitatea de precipitaţii de la 684,1 litri/mp în anul 1996, la 441,4 litri/mp în anul 2000 înregistrată la Staţia de Observare Piteşti.

Diversele forme de relief se îmbină într-o armonie deplină, predominante (55,0% din suprafaţă ) fiind cele de înălţime medie - Dealurile Subcarpaţilor Getici şi Podişul Getic. Jumătatea cealaltă este împărţită aproximativ egal între munţi (25,0%) şi câmpii (20,0%).

Regiunea montană din nord aparţine culmilor celor mai înalte ale Carpaţilor Meridionali cu Masivul Făgăraşului (vârful Moldoveanu - cel mai înalt vârf din ţara noastră, cu o altitudine de 2544 m şi vârful Negoiu cu 2535 m) şi părţii vestice a masivului Bucegi, cu munţii Leaota şi Piatra-Craiului, despărţiţi de culoarul tectonic Bran-Rucăr. Flora acestei zone cuprinde elemente rare, ocrotite cum sunt : floarea de colţ, smârdarul, iedera albă, ghinţura galbenă, zâmbrul, ş.a. Suprafeţele întinse, acoperite cu păduri adăpostesc în rezervaţii variate specii de interes cinegetic : mistreţul, căprioara, cerbul, ursul, râsul, lupul, capra neagră, cinteza, cocoşul de munte, vulturul pleşuv, brun şi cenuşiu. Dintre rezervaţiile naturale de pe teritoriul judeţului Argeş putem aminti : Parcul Naţional "Piatra Craiului", Poienele cu Narcise de la Negraşi, Valea Vâlsanului, Peştera de la Uluce, Punctul Fosilifer Suslăneşti, Lacul Iezer, Lacul Valea Rea şi Granitul de la Albeşti.

Judeţul beneficiază de o bogată reţea hidrografică, cuprinzând bazinele hidro ale Argeşului şi afluenţii săi: Vâlsan, Râul Doamnei, Râul Târgului, Brătia Argeşelul, Oltului cu afluentul său Topolog şi Vedei, precum şi lacurile naturale şi artificiale.

În Subcarpaţii Getici , la Nucşoara, există Lacul Învârtita, format pe gips, singurul de acest fel cunoscut în ţară, având o suprafaţă de 2,2 ha şi adâncime maximă de 5 m. În zona montană se găsesc lacuri de origine glaciară: Buda, Capra, Călţun, Podu Giurgiului. Cel mai mare lac antropic din judeţ este Lacul Vidraru, cu o suprafaţă de 825 ha şi un volum util de aproximativ 470 milioane mc.

Către sud, dealurile sunt străbătute de ape curgătoare, formând terasele largi, simetrice ale Piemonturilor Cotmenei, Argeşului şi Cândeştiului, cu versanţi acoperiţi cu întinse livezi şi viţă de vie.

Treapta sudică de relief aparţine câmpiei şi este fragmentată de râurile Argeş, Dâmbovnic, Cotmeana, Teleorman în lunci largi şi fertile, constituind zona cerealieră de seamă a judeţului.

Condiţiile naturale - relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compoziţia solurilor şi clima plăcută - se reflectă şi influenţează structura fondului funciar, constituindu - se în acelaşi timp în valoroase resurse naturale. Păşunile şi fâneţele naturale - suport pentru creşterea animalelor, dealurile subcarpatice - propice pomiculturii şi viticulturii, luncile din zona sudică - favorabile diverselor culturi cerealiere, formează suprafaţa agricolă şi ocupă 50,5% din teritoriul judeţului.

Întregul se completează cu aurul verde - pădurile şi vegetaţia forestieră, ce coboară de pe culmile munţilor în zona deluroasă, uneori chiar până în câmpie, adăpostind o faună diversă. Ca sistem biologic productiv, acestea furnizează materia primă necesară industriei lemnului, constituie o importantă sursă de energie şi în acelaşi timp au capacitatea de regularizare atmosferică şi hidrică a biosferei .

În fine, dar nu în ultimul rând, nu sunt de neglijat zăcămintele de uraniu din judeţ – sursa energetică a viitorului, de ţiţei şi gaze naturale, cărbuni, minereuri nemetalifere – materia primă a industriilor specifice. Utilizarea acestor resurse a fost premisa dezvoltării nu numai industriale ci şi agricole a judeţului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Resurse Agroturistice si Legislatie - Judetul Arges.doc

Alte informatii

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti Facultatea de Management şi Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală Specializarea Agroturism