Rolul microelementelor în nutriția plantelor

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 30 în total
Cuvinte : 9153
Mărime: 40.67KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Horia Barbu
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA, SIBIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI SPECIALZAREA MONTANOLOGIE ID

Extras din document

NUTRIȚIA MINERALĂ A PLANTELOR

Substanţele organice complexe ce alcătuiesc corpul plantelor şi asigură buna desfăşurare a proceselor fiziologice din organismul vegetal sunt sintetizate pe baza substanţelor minerale pe care plantele le absorb din mediul înconjurător. Procesul de absorbţie a substanţelor minerale şi de transport al acestora în corpul plantei în scopul sintezei substanţelor organice proprii se numeşte nutriţie minerală.

Elementele minerale absolut indispensabile vieţii plantelor sunt numite elemente esenţiale. După Epstein (1972) un element mineral este considerat esenţial dacă:

- prin absenţa sa planta este incapabilă să desfăşoare un ciclu de viaţă normal, respectiv sa producă seminţe viabile;

- este component al unor constituienţi sau metaboliţi esenţiali (de exemplu, Mg este component al clorofilei, iar Cl este necesar în fotoliza apei).

Pe baza acestor criterii s-a stabilit că la plantele superioare există 17 elemente esenţiale (tab. 1). În afara celor 17 elemente esenţiale, unele plante prezintă cerinţe nutritive speciale: Na, Si, Se şi Co. Deoarece nu sunt cerute de toate plantele, aceste elemente minerale au fost denumite beneficiale.

Rolul fiziologic al elementelor minerale poate fi:

- rol plastic, participând în compoziţia unor substanţe organo minerale (de exemplu, P şi Mg în fitină, P în fosfolipide, Ca în protopectină, N în proteine);

- rol metabolic: intră în compoziţia unor substanţe active, cum sunt enzimele şi vitaminele (de exemplu Mo în nitratreductază, Fe şi S în nitritreductază, S în vitamina B1) sau a unor pigmenţi (Mg şi N în clorofilă); participă la procesele de oxidoreducere prin modificări de valenţă (de exemplu Fe şi Cu) sau în fotoliza apei (Cl, Mn), stimulează activitatea unor enzime (K, Ca şi Zn);

- rol în reglarea echilibrului osmotic, modificarea permeabilităţii celulare şi a proprietăţilor fizico-chimice ale coloizilor plasmatici (de exemplu K, Na, Ca, Mg), închiderea şi deschiderea stomatelor K şi Cl.

ABSORBŢIA ŞI CIRCULAŢIA ELEMENTELOR MINERALE ÎN PLANTE

Rădăcina ca organ de absorbţie

Elementele minerale sunt absorbite prin rădăcină la nivelul perilor absorbanţi, sub formă de ioni. La plantele acvatice şi la plantule absorbţia elementelor minerale se face pe toată suprafaţa rădăcinii. Elementele minerale sunt absorbite din sol la nivelul rizodermei prin difuziune simplă în nivelul pereţilor celulari, difuziune facilitată şi transport activ în protoplasmă.

La plantele lemnoase absorbţia se face cu ajutorul micorizelor. Micorizele influenţează absorbţia elementelor minerale prin stimularea sistemului radicular ca întreg, manifestând un efect morfogenetic prin structura micorizei însăşi.

La porumb şi soia micorizele intensifică absorbţia N, P, K, Ca, Mg şi Zn, în special pe soluri deficiente în P.

Micorizele au fost evidenţiate şi la plantele legumicole, de exemplu la ceapă şi morcov. Cercetări cu C14 la ceapă arată că ciuperca micorizantă Gigaspora margarita utilizează ca substrat respirator glucidele sintetizate de planta gazdă, cea mai intens utilizată fiind glucoza.

Sursa de elemente minerale în absorbţia radiculară

Pentru plantele cultivate, dar şi pentru cele spontane sursa de elemente minerale pentru rădăcină este solul.

Acesta este un mediu complex, alcătuit dintr-o fază solidă şi o fază lichidă. Faza solidă este formată din săruri minerale provenite din roca mamă şi substanţe organice în diferite grade de descompunere, iar faza lichidă este soluţia apoasă a solului; soluţia solului conţine elemente minerale dizolvate în concentraţii foarte mici (10-3M).

Din punct de vedere fizic faza solidă este constituită din particule sau micele coloidale în suspensie în faza apoasă. Acestea prezintă o mare suprafaţă de contact cu soluţia solului, dar şi sarcini electrice negative de suprafaţă, ce favorizează interacţiunea coloizilor cu elementele minerale.

Sarcinile electrice negative ale particulelor coloidale se datoresc fixării de Al şi Si (Flegmann şi George, 1975 ) şi humusului, reziduu organic provenit din lignină şi glucide imcomplet degradate încărcate negativ datorită radicalilor - COOH şi - OH. Coloizii din sol sunt puternic hidrataţi deoarece moleculele dipol ale apei sunt atrase prin polul pozitiv de sarcinile negative ale suprafeţei, formând pelicule de hidratare. Aceasta asigură stabilitatea suspensiei coloidale, şi împiedică micelele coloidale de a forma agregate.

Bibliografie

1. Badea,M.,E.,Săndulescu,D., Biotehnologii vegetale, Fundaţia Biotech, Bucureşti, 2001.

2. Davidescu,D., Istoria ştiinţelor în România.Ştiinţele agricole.Editura Academiei române, 1994.

3. Duda, M., Sămânţa în agricultura biologică, Bioterra 3, 2004.

4. Rodica Frăţilă, Tehnologii agricole comparate (suport de curs), 2008

5. Hera,C., Agricultura durabilă – performantă.Editura Agris, 1999.

6. Marcela, Ştefan, agrofitotehnie comparată, Editura ASE, Bucureşti, 2003

7. Munteanu,L.,Borcean,I.,Axinte, M.,Roman,V.Gh., Fitotehnie.Editura didaactică şi pedagogică, 1995.

8. Muntean,Leon,Sorin, M.,Serban, E.,Luca, A.,Fiţiu, L.,Muntean, S.,Muntean, I.,Albert, Bazele agriculturii ecologice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005

9. Oancea, Ioan, Tehnologii agricole performante, Editura CERES, Bucureşti, 2005

10. Parpală,O., Economia agriculturii sau politica agrară la români, Editura ASE,Bucureşti, 1995

11. Roşca, I., Prognoza, avertizarea şi carantina fitosanitară a dăunătorilor la culturile agricole, Editura GEEA,2000

12. Roşca, I., Ciontu,c.,Iacomi Beatrice, Iacomi,C., Combaterea integrată a bolilor, buruienilor şi dăunătorilor la culturile agricole.Editura didactică şi pedagogică, 2000.

13. Stefan,V., Cultura principalelor plante de câmp, Editura Elisavaros, 1997

14. Toncea, I, Stoianov, R., Metode ecologice de protecţie a plantelor, Editura Ştiinţelor agricole, 2002.

Preview document

Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 1
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 2
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 3
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 4
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 5
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 6
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 7
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 8
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 9
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 10
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 11
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 12
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 13
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 14
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 15
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 16
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 17
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 18
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 19
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 20
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 21
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 22
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 23
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 24
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 25
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 26
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 27
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 28
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 29
Rolul microelementelor în nutriția plantelor - Pagina 30

Conținut arhivă zip

  • Rolul Microelementelor in Nutritia Plantelor.doc

Alții au mai descărcat și

Fertilitatea Solurilor Privind Implimentarea Agriculturii Ecologice

INTRODUCERE Deja suntem obişnuiţi cu peisajul persistent în compartimentele de produse agricole din centrele comerciale de prestigiu. Fructe...

Obiectul și Rolul Pedologiei în Dezvoltarea Producției Agricole

Pedologia este ştiinţa care studiază solurile din punct de vedere al formării şi evoluţiei lor, al însuşirilor morfologice, fizice, chimice,...

Nutritia Minerala a Plantelor

Nutritia minerala a plantelor este un proces fiziologic de aprovizionare a plantelor cu substante nutritive. Altfel spus: Nutritia (plantelor) –...

Catina Alba

TEHNICI SI APARATE PENTRU CONTROLUL CALITATII PRODUSELOR I. 1. Denumirea produsului : - Hippophae rhamnoidas - catina cenusie, catina de rau. -...

Uleiurile esențiale - Activitate antimicrobiană a uleiurilor esențiale

Tmp de secole, plantele au fost folosite pentru o mare varietate de scopuri, de la tratarea bolilor infecțioase până la conservarea alimentelor și...

Lavanda

Introducere Lavandula vine de la latinescul ,,lavare” care înseamnă ,,a spăla” care se referă la utilizarea levănțicăi în uleiurile de baie. Cele...

Agenții patogeni care produc boli la plante

ARGUMENT Tema „AGENTII PATOGENI CARE PRODUC BOLI LA PLANTE”, prezinta un interes deosebit pentru mine deoarece plantele au o importanță deosebită...

Plante Condimentare - Salvia

Capitolul 1. Istoria si descrierea plantei Salvia - planta care salveaza viata Numele genului vine de la latinescul “salvare” – care inseamna a...

Te-ar putea interesa și

Influența Fertilizării cu Azot Asupra Compoziției Chimice a Frunzelor de Salată și Spanac

Cap. I Compoziţia chimică a plantelor Compoziţia chimică a plantelor reflectă în principal caracterele lor biologice care s-au format de-a lungul...

Modificări Fiziologice la Porumb Produse de Excesul de Substanțe Nutritive

INTRODUCERE Porumbul (Zea mays L) este una din cele mai valoroase plante cultivate datorită productivităţii foarte ridicate şi multiplelor...

Nutritia Minerala a Plantelor

Nutritia minerala a plantelor este un proces fiziologic de aprovizionare a plantelor cu substante nutritive. Altfel spus: Nutritia (plantelor) –...

Bolile Orzului și Combaterea Lor

CAPITOLUL I Noţiuni introductive 1.1 Importanţa culturii orzului Orzul se numără printre cele mai vechi plante luate în cultură. Sunt dovezi că...

Stabilirea Dozelor de Îngrășăminte Organice și Chimice pentru Cultura Castraveților în Solar

Capitolul 1 Chimizarea agriculturii în contextul societății contemporane 1.1. Căi și mijloace de sporire a producției agricole Pentru sporirea...

Îngrășăminte Chimice

Plantele au nevoie, în procesul de fotosinteză, de acid carbonic, apă şi o serie de cationi şi anioni, ca elemente de structură şi drept...

Oligoelemente în Sisteme Biologice

INTRODUCERE Printre incontestabilele reusite ale geniului uman, trebuie inclusa si descoperirea rolului biologic al unui important numar de...

Proiectarea Tehnologiei de Producere a Semințelor la Specia Medicago Sativa L

INTRODUCERE În activitatea de cultivare a plantelor agricole, nereuşita sau compromiterea acestora este pusă pe seama multor factori, mai mai ales...

Ai nevoie de altceva?