Schemă tehnică pentru o moară de porumb

1. Tema proiectului

Sa se proiecteze si sa se stabileasca schema tehnica pentru o moara de porumb cu capacitatea de 170t/24h pentru malai de consum, extractie 75%, masa hectolitrica a porumbului fiind 79kg/hl.

2. Caracterizarea materiei prime

Structura anatomica a bobului de porumb

Porumbul este una dintre cele mai importante plante de cultura de pe planeta noastra.

Cultura porumbului ocupa locul trei dintre plantele agricole cultivate pe toate continentele. Fata de celelalte cereale, pe langa productia ridicata la hectar (pana la 5000 kg boabe la ha), porumbul prezinta o rezistenta sporita la seceta,la boli si intemperii.

Boabele de porumb se folosesc pe scara larga in alimentatia omului, in industrie ca materie prima si in furajarea animalelor.

Faina de porumb obtinuta din boabele de porumb, este folosita la prepararea unor produse alimentare cu valoare nutritiva ridicata. De asemenea, boabele de porumb se utilizeaza ca materie prima in industria alcoolului rafinat, a amidonului, a dextrinei si glucozei, a uleiurilor rafinate (din germeni de porumb). In productia mondiala de grasimi vegetale comestibile, porumbul este folosit in proportie de 2%.

Din 100 kg boabe de porumb putem obtine urmatoarele produse: 77 kg faina, 63 kg amidon, 71 kg glucoza sau 44 l alcool rafinat, iar din embrionul de porumb rezulta 1,8-2,7 l ulei rafinat dietetic si 3,6 kg tarate folosite la furajarea animalelor.

Folosirea unor soiuri de porumb productive (hibrizi dubli) natura solului, conditiile agrotehnice, etc. duc la obtinerea unor recolte sporite.

La noi in tara se cultiva doua soiuri si anume:

-porumb cu boabe mari (sticloase) care se caracterizeaza printr-un continut mai mare de substante azotoase decat celelalte soiuri;

-porumb cu boabe fainoase, care are un continut mare de amidon si mai scazut in substante azotoase. Aceste soiuri se preteaza pentru industrializare obtinandu-se alcool, amidon, glucoza si dextrina.

Caracterizarea porumbului

Bobul de porumb este format din urmatoarele parti principale morfologice: invelisul, endospermul, embrionul sau germenul si varful ( pedicelul ).

Constituentii chimici care se separa in industrie se gasesc in endosperm si germen, parti ale bobului care sunt invelite in trei straturi concentrice: pericarpul, invelisul seminal si stratul aleuronic.

Procesele industriale pe care le sufera porumbul in cele mai multe cazuri, includ separarea a trei parti principale ale bobului: invelisul, endospermul si germenul.

Structura bobului de porumb este asemanatoare cu cea a graului.

Invelisul fructului ( pericarpul ) – este invelisul exterior al bobului exceptand o suprafata relativ mica de la baza acoperita de varf.

Stratul aleuronic – este format dintr-un singur rand de celule mari, dreptunghiulare, cu peretii ingrosati, care nu contin amidon. In apropierea embrionului, aceste celule se micsoreaza treptat fara sa dispara complet.

Endospermul – ocupa cea mai mare parte a bobului, cuprinzand aproape 80 – 80 % din masa bobului. El consta dintr-un strat subtire, superficial de celule aleuronice, continand grasimi si proteine si o portiune mare interioara de tesut de inmagazinare care contine amidon si proteine. Se deosebesc doua tipuri de endosperm : fainos si cornos. Endospermul cornos este numit astfel deoarece este tare si translucid, semanand cu cornul. Al doilea tip de endosperm este moale si fainos cu textura si relativ opac. La varietatile de porumb galben endospermul cornos are o culoare mult mai deschisa decat cel fainos. Proportia dintre ele depinde de tipul si varietatea porumbului.

Endospermul contine graunte de amidon inchise intr-o retea proteica. Grauntele de amidon sunt simple, de forma poliedrica sau rotunjita.