Sfecla pentru Zahăr

1. REZUMATUL LITERATURII

1.1 Informaţie despre cultură

1.1.1 Importanţa, suprafeţe de însămânţare şi recolta în lume, republică.

Sfecla pentru zahăr asigură ţara noastră cu materie primă pentru industria zahărului.

În producţia mondială 25 % din zahăr se produ¬ce din rizocarpii acestei plante.

În ţările tropicale: India, Cuba, Africa, Bra¬zilia, în total 70 de ţări zahărul se obţine din trestia de zahăr.

Zaharoza se conţine şi porumbul zaharat, sorgul zaharat, arţarul zaharat, palmierul zaha¬rat, arborul roşcov, spinul cămilii.

Sfecla pentru zahăr se utilizează şi la fabricarea alcoolului din 100 kg rădăcini cu conţinutul de zahăr de 17 % zahăr rezultă 9,8-10,9 l alcool absolut

O deosebită importanţă au şi reziduurile industriale, rezultate în urma extragerii zahărului.

Astfel melasa obţinută la fabricarea zahărului este un lichid gros de culoare brună, care conţine 50 % zahăr, 20 % substanţe organice nezaharate, 10 % cenuşă şi 20 % apă, se utilizează pentru extragerea mai departe a zahărului, în alcoolului, industria alimentară şi în furajarea animalelor. 100kg de melasă conţine 85 u.n. şi 4,5kg proteină digestibilă. Dintr-o 100kg de melasă se obţine 66 l de alcool. Melasa reprezintă 4-5 % din greutatea sfeclei prelucrate.

Tăiţeii - partea insolubilă a sfeclei din care s-au extras zahărul şi toate substanţele solubile în apă, proaspeţi, muraţi sau uscaţi, reprezintă un nutreţ de valoare pentru animale.

Tăiţeii conţin în medie 15% de substanţă uscată, inclusiv 1,3% de proteină brută, 0,1% de gră¬simi brute, 9,2% de substanţe extractive neazotate, 3% de celuloză şi 0,7 de cenuşă. Producţia de tăiţei constituie circa 80% din greutatea sfeclei prelucrate.

Sfecla pentru zahăr este şi o cultură furajeră valoroasă. 100 kg de rizocarpi de sfeclă pentru zahăr conţine 26 u.n. şi 12 kg de proteină digestivă, iar 100kg de frunze, care reprezintă circa 30-35% din producţia totală a sfeclei pentru zahăr 20 u.n. şi 2,2 kg de proteină digestibilă. Nămolul de difecaţie este rezidiu al industriei de zahăr, conţine 0,2-0,7 % de acid fosforic, 0,3-0,5% de azot, 0,1-0,2% de oxid de potasiu şi 60-80% de carbonat de calciu. El reprezintă un îngrăşământ preţios de calciu pentru solurile cu un conţinut insuficient de caliu şi cu o aciditate sporită.

Sfecla pentru zahăr are şi o deosebită importanţă agricolă. Fiind o cultură prăşitoare, care necesită o tehnologie complexă, contribuie la combaterea buruienilor, la intensificarea proceselor biologice.

Istoria culturii

Sfecla se cultivă cu 2000-2500 ani pînă la era nouă. Pe teritoriul Asiei-Mici şi Siriei, precum şi raioanele munţilor Armeniei răspândite forme sălbatice de sfeclă.

Mai întâi în alimentare se întrebuinţa frunzele sfeclei. În raioanele numite şi astăzi frunzele de sfeclă se întrebuinţează în calitate de condiment în mâncare.

Sfecla de rădăcină se cultivă din secolul V-IV pînă la e.n. În sec. XIII-XIV sfecla de rădăcină a fost adusă în Europa de Est.

În rezultatul cultivării împreună a sfeclei frunzoase sau Mangol cu sfecla de rădăcini şi îndelungată selecţionate sau creat noi forme de sfeclă hibride de masă din care au luat naştere sfecla pentru zahăr.

În Europa de Est primele experienţe de producere a zahărului din sfeclă au fost efectuate în Germania.

În anul 1747 Marcgraf a dovedit, că rădăcina sfeclei se conţine substanţe zaharate, care sunt asemănătoare după componenţa chimică cu zahărul trestiei.

Elevul lui Markgraf, Ahard a Experimentat diferite forme de sfeclă şi a selecţionat mai zaharate şi prin urmare în anul 1799 a prezentat proiectul de producere a zahărului din sfeclă.

În anul 1802 concomitent în Germania şi Rusia în satul Aleabievo regiunea Tula au fost construi¬te primele fabrici de zahăr.

Zahărul se produce din Trestia de zahăr şi din sfecla pentru zahăr.

Producerea materiei prime pe plan mondial, 2005

Cultura Suprafaţa, mln. ha Producţia, t/ha Producţia

globală, mln. t

Trestia de zahăr 19,6 66,0 1291,6

Sfecla pentru zahăr 5,4 44,7 240,9

Producerea zahărului total în lume: 144,2 mln t, în acelaşi număr din trestia de zahăr - 114,6 mln t, din sfecla pentru zahăr - 29,6 mln t.

Se consumă anual 137,3 mln t pe locuitor cea 19,0 kg. 75 % din volumul total de zahăr este din trestie şi 25 % din sfeclă.

Cei mai mari producători de zahăr, 2005

Ţara Total, mln t Pe cap de locuitor

China 10,14 7,85

SUA 7,5 26

Tailand 6,9 107

Mexic 5,24 49,9

Australia 5,04 270

Pachistan 3,81 254

Rusia 1,34 16,8

Ucraina 2,01 16,8

Recolta record în condiţii de irigaţie -189 t/ha în Danemarca de pe fiecare ha se obţine 9 t de zahăr, în Franţa-8, Germania-7, Moldova-2,5-3 t.

Fiecare ha cu o producţie de 30 t/ha: cu randament de zahăr-12%, melasă - 4,5 %, tăiţei - 80 % asigură 1248 dolari profit.

Cheltuielile la cultivarea sfeclei pentru zahăr = aproximativ cu preţul la 11 de zahăr - 420 dolari, melasa – 80 % şi tăiţeii 2 dolari.