Sisteme de agricultură fermă apicolă - 50 familii de albine

Cap I.

1.1 Istoricul localitatii

În anul 1599 Mihai Viteazul donează satul Româneşti şi Homojdia unui sfetnic al curţii princiare de la Alba Iulia, Paul Keresztesi.

În anii 1857 – 1859 se alcătuiesc cărţi funciare şi foile cadastrale.Pe data de 4 ianuarie 1881 se constituie comitatul Caraş-Severin cu reşedinţa la Lugoj şi plasa Făget de care aparţinea şi actualul Sat Romanesti. În anul 1898 se deschide traficul pe linia ferată Lugoj-Făget-Ilia, cu câte două trenuri pe zi.

Primul război mondial (1914 – 1918) aduce noi suferinţe populaţiei. Bărbaţii participă în cadrul armatei austro-ungare la luptele de pe fronturile din Galiţia şi Italia unde mulţi îşi pierd viaţa sau sunt luaţi prizonieri.La 8 mai 1918 se instaurează administraţia românească în judeţul Caraş Severin cu reşedinţa la Lugoj, prefect Gheorghe Dobrin.Prin aplicarea reformei agrare din anul 1921 au fost expropriate 280 ha de la proprietarul Berger şi împărţite locuitorilor comunei Tomeşti, contra cost, câte 1,16 ha de fiecare. S-a trecut la defrişarea şi transformarea acestora în terenuri agricole.

În anul 1921, comuna Tomeşti aparţinea de plasa Făget, judeţul Caraş-Severin. Din comuna Tomeşti făceau parte satele: Tomeşti, Baloşeşti, Goizeşti şi Jupâneşti. Satul Româneşti a aparţinut de comuna Curtea până în anul 1968. Localitatea Luncani este amintită ca reşedinţă de comună până în anul 1950, din acest an intrând în componenţa comunei Tomeşti.În anul 1966 comuna făcea parte din regiunea Banat, raionul Făget şi avea în componenţă satele: Tomeşti, Baloşeşti, Colonia Fabricii, Luncanii de Jos, Luncanii de Sus.Din anul 1968 se revine la organizarea în judeţe şi la instituţia Primăriei. Comuna aparţine judeţului Timiş şi are în componenţă localităţile: Tomeşti, Colonia Fabricii, Baloşeşti, Luncanii de Jos, Luncanii de Sus şi Româneşti.

Cercetările arheologice efectuate în perioada 1960 – 1974 la Româneşti (la Dumbrăviţa şi Peştera cu apă), au scos la lumină unelte din piatră şi o serie de vase din ceramică (fructiere, cupe cu picior perforat etc) ce datează de circa 30.000 de ani şi au aparţinut paleoliticului superior, aurignacian. În perioada 1960 – 1974 au fost descoperite în apropierea intrării în Peştera cu apă (Româneşti), vestigii de ceramică aparţinând Eneoliticului (3700 – 2500 î.Hr) cultura Coţofeni, cu influenţe Kostolac şi Vucedol , dar şi urme de cultură din epoca mijlocie a bronzului în Banat (1700 – 1400 î.Hr) de tip Balta Sărată.

1.2 Romanestiul în date

Populaţie: La recensământul din 2002, satul Româneşti avea 581 locuitori, din care 579 români, un maghiar şi un ucrainean.

Localităţi aparţinătoare comunei Tomesti:Colonia Fabricii, Tomesti, Romanesti,Luncanii de Jos, Luncanii de Sus si Balosesti.

Limbi vorbite în zonă: română, maghiară, sârbă,engleza,germana,franceza.

1.3 Habitatul

Satul Româneşti este aşezat de-a lungul drumului judeţean DJ 684 cu o uliţă lungă şi cu mai multe ramificaţii, se poate încadra în tipul satului adunat cu structură regulată. Vechea vatră a satului era mai la nord-est de actuala aşezare, lângă Bega Poieni, în zona unde este amplasată păstrăvăria. Bătrânii din sat spun că mutarea satului s-a datorat mulţimii de şerpi ce se afla în acest loc datorat izvoarelor de apă caldă din zonă şi a deselor inundaţii. În decursul timpului a avut loc un proces de contopire a satului Goizeşti cu satul Româneşti. Strada principală este asfaltată.

1.4 Localizare

Se situează în estul judeţului Timiş, la 16 km est de oraşul Făget, pe malul stâng al râului Bega. Se învecinează la nord cu satul Curtea, la vest cu Fărăşeşti, la sud cu Tomeşti şi la vest cu Brăneşti.

Istorie

Prima atestare documentară a Româneştiului datează din 1464. Este amintită în documente medievale din toate perioadele şi a trecut de la judeţele Hunedoara la Timiş. În perioada interbelică făcea parte din plasa Margina, judeţul Severin.

Satul nu este arondat la reţeaua naţională şi judeţeană de căi ferate, cea mai apropiată staţie CFR, fiind gara Margina, la 14 km.În cadrul teritoriul satului exista 2 staţii de autobuz, transportul cu mijloacele auto făcând legătura comunei cu comuneleTomesti, Curtea, Margina, oraşul Făget şi municipiile Lugoj şi Timişoara.Satul Romanestii reprezintă un specific economic determinat de condiţiile naturale. Poziţia sa geografică, într-o zonă piemontană, traversarea satului de râul Bega cu o serie de afluenţi, Apropierea de magistralele rutiere şi feroviare internaţionale, de aeroportul internaţional Timişoara, de viitorul coridor pan-european nr. 4, îi oferă comunei multiple avantaje economice.