Sisteme Enzimatice

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 44 în total
Cuvinte : 11508
Mărime: 188.55KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ioan Rotar
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Facultatea de Agricultură Biologia Agrosistemelor

Cuprins

istoric 5

CAPITOLUL I 7

Generalitati 7

1.1. NATURA PROTEICA A ENZIMELOR 9

1.2. ACTIVITATEA CATALICTICA A ENZIMELOR 10

1.2.1. Activitatea enzimelor 10

1.2.2. Temperatura optima a reactiilor enzimatice 11

1.2.3. Influenta pH-ului 11

1.2.4. Specificitatea enzimelor 11

1.3. MECANISMUL DE ACTIUNE AL ENZIMELOR 17

1.3.1. centri activi 17

1.4. CLASIFICAREA ENZIMELOR 20

CAPITOLUL II 22

FERMENTATIA ALCOLICA 22

2..1. PRINCIPII GENERALE 22

2.2. PROPRIETATI BIOTEHNOLOGICE ALE DROJDIILOR

FERMENTATIVE 22

2.2.1. puterea alcooligena 22

2.2.2. alcoolorezistenta 22

2.2.3. sulfitorezistenta 22

2.2.4. capacitatea de floculare si pulverulenta 22

2.2.5. osmotoleranta 23

2.2.6. frigofilia 23

2.2.7. caracterul killer 23

2.3. FACTORI CARE INFLUENTEAZA DINAMICA

FERMENTATIEI ALCOLICE 23

2.31. factori biologici 23

2.3.2. factori fizici si chimici 24

2.3. DROJDIILE 25

2.3.1. criterii de clasificare a drojdiilor 26

2.4. BILANTUL ENERGETIC 27

CAPITOLUL III 28

FERMENTATIA LACTICA 28

3.1. DEFINITII 28

3.2. AGENTI AI FERMENTATIEI LACTICE 28

3.2.1. termobacterii lactice heterofermentative 28

3.2.2. termobacterii lactice homofermentative 28

3.2.3. bacterii lactice mezofile heterofermentative 28

3.2.4. bacterii lactice mezofile homofermentative 29

3.2.5. bacterii lactice psihrofile 29

3.3. MECANISMUL FERMENTATIEI LACTICE 29

3.3.1. descrierea procesului 30

3.3.2. caracteristicile morfo-fiziologice generale ale

bacteriilor lactice 30

3.5. CLASIFICAREA BACTERIILOR LACTICE 31

3.5.1. Genul Streptococcus 32

3.5.2. Genul Lactobacillus 32

3.5.3. Genul Leuconostoc 33

3.5.4. Genul Pediococcus 33

3.6. CAI DE FORMARE A PRODUSILOR PRINCIPALI SI SECUNDARI IN FERMENTATIA LACTICA 33

3.7. BACTERIILE LACTICE HETEROFERMENTATIVE PRODUC FERMENTATIE ANAEROBA A GLUCIDELOR 35

3.8. APLICATII PRACTICE ALE FERMENTATIEI LACTICE 35

3.9. GLICOLIZA 36

3.9.1. importanta glicolizei 38

3.10. APLICATII INDUSTRIALE 38

BIBLIOGRAFIE 43

Extras din document

Scurt istoric

Reactiile enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru fabricarea vinului, a otetului, a berii si a branzei. O cercetare sistematica a lor a fost intreprinsa abia in epoca moderna. In 1713, Réaumur a observat dizolvarea carnii in sucul stomacal al ciorii. De asemenea, fiziologul Spallanzani (1783) a hranit animalele cu bucati de carne invelite in retele de sarma si a observat dizolvarea carnii in stomac.

Stahl, fondatorul teoriei flogisticului, explica fermenatia ca un proces in care una din substantele prezente transmite „miscarea sa interna” substantei care fermenteaza (1697). In 1680, van Leeuwenhoeck a observat la microscop celulele drojdiei de bere, dar aceasta descoperire nu a fost luata in seama timp de doua secole. Lavoisier (1789) a facut un bilant de materiale al fermentatiei, aratand ca oxigenul, hidrogenul si carbonul din zahar se regasesc in alcoolul si bioxidul de carbon ce iau nastere. Continuarea acestor idei a condus la ecuatia lui Gay-Lussac a fermentatiei alcoolice.

Cagnard-Latour si, simultan si independent, Kützing (1838) au atribuit fermentatia alcoolica celulelor din drojdie, considerate ca fiinte vii, probabil de natura vegetala. In aceste observatii isi are originea teoria vitalista a fermentatiei. Sustinatorul principal al acestei teorii, Pasteur, a publicat in 1857 cercetarea sa celebra asupra fermentatiei alcoolice, in care sustine sau sugereaza ca fermentatia este un proces legat direct de metabolismul celulelor drojdiei. Liebig (1839) considera dimpotriva ca fermentatia este o descompunere a zaharului, datorita unor vibratii moleculare provocate de fenomenele chimice din celulele vii ale drojdiei.

In jumatatea a doua a secolului al IXX-lea, in urma lucrarilor lui Pasteur, multi chimisti faceau deosebire intre fermentii formati saufigurati presupusi legati inseparabil de anumite elemente din celule sau chiar considerati identici cu celula vie, si fermenti neformati sausolubili, de tipul acelora din sucurile digestive sau din extractele apoase ale diferitelor materiale biologice. Fermentii neformati sunt deci substante care isi exercita actiunea si in afara celulei vii. Termenul enzima, pentru a desemna fermentii neformati, a fost introdus de Kühne, in 1878.

Buchner (1897) a izolat din drojdia de bere un suc liber de orice celula si totusi capabil sa provoace fermentatia. Acest suc contine deci o enzima pe care Buchner a numit-o zimaza. Aceasta este de fapt un amestec de mai multe enzime, dupa cum s-a dovedit mai tarziu. In urma acestor descoperiri, deosebirea dintre termenii ferment si enzima a pierdut semnificatia sa. In cursul secolului al IXX-lea, au fost preparate multe extracte de enzime. Astfel, dupa ce Kirchoff a observat, in 1820, ca o componenta glutinoasa din bobul de orez incoltit, numit malt, transforma cantitati de amidon mult mai mari decat propria sa greutate, intr-un zahar solubil, maltoza, Dubrunfaut a gasit, in 1830, ca extractul apos, limpede, de malt are aceeasi actiune solubilizanta asupra amidonului ca maltul insusi. Din acest extract, Payen si Persoz (1833) au izolat prin precipitare cu etanol, prima enzima, amilaza, sub forma unui material solid alb, amorf, capabil sa solubilizeze o cantitate de amidon de 2000 de ori mai mare decat propria sa greutate. In 1830, Robiquet si Boutron-Chalard au descoperit hidroliza amigdalinei, cu extract de migdale amare, iar in 1837, Liebig si Wöhler au izolat enzima respectiva, numind-o emulsina. Printre primele enzime izolate, vom mai mentiona:pepsina din sucul gastric (Schwann, 1836); trepsina din sucul pancreatic (Kühne, 1848); lipaza (Claude Bernard , 1849); invertaza(Mitscherlich, 1841; Berthelot, 1860); ureeaza (Musculus, 1882), etc.

Un moment istoric deosebit de important este recunoasterea clara, de catre Berzelius, in 1835, a caracterului catalitic al reactiilor enzimatice, precum si a rolului esential pentru viata animalelor si a plantelor jucat de aceste reactii.

CAP. I ENZIMELE

Generalitati

Enzimele sunt catalizatori biochimici propriu-zisi, asadar sunt compusi care maresc viteza reactiilor chimice ce se desfasoara in sistemele biologice, fara sa se consume in cursul lor.

S-au efectuat lucrari numeroase de-a lungul anilor dovedindu-se prin acestea ca enzimologia constituie studiul bazelor moleculare ale vietii.

Enzimele sunt probabil mai importante decat orice alt element activ ca ajutor al digestiei si sanatatii. Pana acum s-a aratat ca sute de enzime au un rol vital in construirea sanatatii, datorita contributiei lor la procesul de digestie. Studiile viitoare probabil vor arata ca enzimele au un rol mult mai important pentru sanatate decat se cunoaste in prezent.

Preview document

Sisteme Enzimatice - Pagina 1
Sisteme Enzimatice - Pagina 2
Sisteme Enzimatice - Pagina 3
Sisteme Enzimatice - Pagina 4
Sisteme Enzimatice - Pagina 5
Sisteme Enzimatice - Pagina 6
Sisteme Enzimatice - Pagina 7
Sisteme Enzimatice - Pagina 8
Sisteme Enzimatice - Pagina 9
Sisteme Enzimatice - Pagina 10
Sisteme Enzimatice - Pagina 11
Sisteme Enzimatice - Pagina 12
Sisteme Enzimatice - Pagina 13
Sisteme Enzimatice - Pagina 14
Sisteme Enzimatice - Pagina 15
Sisteme Enzimatice - Pagina 16
Sisteme Enzimatice - Pagina 17
Sisteme Enzimatice - Pagina 18
Sisteme Enzimatice - Pagina 19
Sisteme Enzimatice - Pagina 20
Sisteme Enzimatice - Pagina 21
Sisteme Enzimatice - Pagina 22
Sisteme Enzimatice - Pagina 23
Sisteme Enzimatice - Pagina 24
Sisteme Enzimatice - Pagina 25
Sisteme Enzimatice - Pagina 26
Sisteme Enzimatice - Pagina 27
Sisteme Enzimatice - Pagina 28
Sisteme Enzimatice - Pagina 29
Sisteme Enzimatice - Pagina 30
Sisteme Enzimatice - Pagina 31
Sisteme Enzimatice - Pagina 32
Sisteme Enzimatice - Pagina 33
Sisteme Enzimatice - Pagina 34
Sisteme Enzimatice - Pagina 35
Sisteme Enzimatice - Pagina 36
Sisteme Enzimatice - Pagina 37
Sisteme Enzimatice - Pagina 38
Sisteme Enzimatice - Pagina 39
Sisteme Enzimatice - Pagina 40
Sisteme Enzimatice - Pagina 41
Sisteme Enzimatice - Pagina 42
Sisteme Enzimatice - Pagina 43
Sisteme Enzimatice - Pagina 44

Conținut arhivă zip

  • Sisteme Enzimatice.doc

Alții au mai descărcat și

Reacția Ecofiziologică a Grâului Față de Tipul de Fertilizare Organică

PARTEA GENERALĂ CAPITOLUL I IMPORTANŢA, BIOLOGIA ŞI ECOLOGIA GRÂULUI 1.1. IMPORTANŢA CULTURII GRÂULUI Grâul este cea mai importantă plantă...

Cercetări privind influența unor verigi tehnologice asupra producerii de sămânță la soiul de grâu de toamnă

INTRODUCERE Grija pentru folosirea la însămânţări a celor mai bune seminţe sau material săditor a preocupat pe om din momentul în care acesta a...

Rolul microelementelor în nutriția plantelor

NUTRIȚIA MINERALĂ A PLANTELOR Substanţele organice complexe ce alcătuiesc corpul plantelor şi asigură buna desfăşurare a proceselor fiziologice...

Calitatea cariopselor de grâu, reflectată prin însușiri fizice, fiziologice și biochimice

GRÂUL Importanta Grâul este cea mai importanta planta cultivata, cu mare pondere alimentara. Suprafetele întinse pe care este semanat, precum si...

Bazele realizării producției agricole în condiții de stres

Productiile agricole se obtin in functie de modul in care s-au cultivat plantele, ce tratamente, conditii li s-au oferit.In cazul in care necesarul...

Tehnici experimentale

CAP. I Elemente fundamentale ale experienţelor în agricultură I.1. Importanţa experienţelor în agricultură. Câmpul de experienţă îndeplineşte...

Tipuri de înmulțire

Reproducerea poate fi realizata pe cale: - Vegetative - Asexuata - Sexuata Reproducerea vegetative - Procesul de regenerare, reintregire al...

Curs Pedologie

INTRODUCERE Prezentul curs, CAPITOLUL I OBIECTUL ŞI ROLUL PEDOLOGIEI ÎN AGRICULTURĂ 1.1. Obiectul şi definirea pedologiei Pedologia este...

Te-ar putea interesa și

Aspecte ale Biochimiei Zincului

1 Introducere 1 1 Generalităţi Zincul este elementul chimic metalic simbolizat Zn, fiind primul element al grupei 12 în sistemul periodic, cu...

Preparate enzimatice în industria brânzeturilor

1. Generalităţi despre preparatele enzimatice Industria alimentară este în fapt o biotehnologie. Materiile prime agroalimentare sunt produse...

Instalație de Obținere a Penicilinei V

1. Tema proiectului: Să se proiecteze o instalaţie de obţinere a penicilinei V cu o capacitate de 10. 000 t/an 2. Memoriu tehnic În cadrul...

Preparate enzimatice pentru maturarea brânzeturilor

Introducere Enzimele reprezintă catalizatori organici de natură proteică cu structură macromoleculară, elaborate de celula vie. Ele manifestă...

Caracterizarea Merelor

INTRODUCERE Dintre principalele ramuri de producţie ale agriculturii din ţara noastră, pomicultura ocupă poziţie de prim ordin, ca urmare a...

Vitamine

VITAMINE 1. Noţiuni introductive Termenul de “vitamina” vine din cuvantul “vita” – care in Latina inseamna “viata” si sufixul “amina” – care este...

Nitriți

Nitritii responsabili de metemoglobinemie Nitritii actioneaza direct asupra hemoglobinei. Hemoglobina functioneaza ca pigment respirator si...

Contaminarea Alimentelor cu Aflatoxine și Consecințele asupra Sănătății Consumatorilor

Capitolul I. Micotoxine produse de mucegaiuri din genul Aspergillus I.1.Aflatoxinele Aflatoxinele sunt metaboliţi secundari elaboraţi după faza...

Ai nevoie de altceva?