Sisteme integrate de aditivare și procesare alimentară

1 GENERALITATI

Acest termen nu este descriptiv pentru alimente in sine, ci se refera la un tip de servire care asigura, la cateva secunde de la comanda, livrarea de alimente proaspat preparate, care nu necesita tacamuri pentru a fi consumate. Acest tip de servire depinde in principal de programarea bazata pe anticiparea precisa a fluctuatei cererii, a sistemului de productie si a personalului capabil sa tina pasul cu aceasta, si suficiente puncte de servire pentru a se reduce cozile. Deoarece unele alimente s-au dovedit a fi mai predispuse acestui tip de operatiune, termenul a ajuns sa fie aplicat si acestora.

2 EFECTELE FAST-FOOD-URILOR

Traim rapid, ne miscam in ritmuri alerte, ne grabim, alergam prin secolul vitezei si nu avem niciodata timp sa facem tot ce ne propunem. Ne e frica de faptul ca pierdem timpul, ca trebuie sa facem mai multe, avem mereu in minte ideea ca trebuie sa ajungem undeva, fie teoretic, fie practic. Graba a ajuns o caracteristica a lumii contemporane. Nu mai avem rabdare si nu avem timp.

Fast-food-ul este una dintre expresiile grabei noastre. Nu avem timpul sa savuram deliciile unei mese atent pregatite, sa simtim subtilitatea gusturilor, sa pierdem vreme pretioasa incercand sa identificam arome. Fast-food-ul s-ar putea traduce prin "mananc pentru ca am nevoie, ce conteaza, mananc ce-o fi, dar repede". In plus, mancarea tip fast-food e consistenta, iti ofera satisfactia de a te fi saturat rapid.

In Romania, insa, fast-food-ul nu a aparut ca o consecinta a grabei. A devenit in timp. Fast-food-ul a aparut purtand steagul triumfator al capitalismului, McDonalds s-a tradus prin "vin americanii", ca simbol al bunastarii si al unei lumi libere. In filmul Occident, personajele hotarasc sa mearga la restaurant. Urmatorul cadru ii arata la McDonalds. Pentru noi, a merge la McDonalds-ul insemna a iesi in oras, a socializa. Imediat dupa aparitie, fast-food-urile era pline, ba chiar se formau cozi.

Ce e fast-food pana la urma? Mancarea care se face repede, care trebuie sa reziste, sa aiba gust bun, sa fie consistenta. Semipreparata, reincalzita, cu aditivi alimentari, continut caloric foarte mare - asa s-ar rezuma, critic, filosofia fast-food-ului. Junk-food egal fast-food? Primul impuls ar spune da, ce gasim la un fast-food e prin definitie junk. Mancarea saraca in vitamine dar bogata in calorii, cu inlocuitori pentru ieftinirea productiei, cu zaharuri si deja celebrele "E-uri" in capul listei, deci, in mare, cu o valoare nutritionala scazuta.

Ce ar trebui sa stim in primul rand despre fast-food? Ca nu e recomandata folosirea prelungita. Nu mori dintr-un hamburger pe saptamana, dar ai sanse daca mananci trei pe zi. Ca gustul nu e egal cu ingredientul. Daca tie shake-ul iti miroase a capsuni, e vorba mai degraba de arome artificiale (50, spun gurile rele).

Ca au un continut caloric prea mare chiar si pentru cineva care nu e fotomodel. Un Big Mac Plus o portie de French Fries, fara a pune si Cola adiacenta, sunt in jur de 1000 de calorii. Ceea ce e cam jumatate din necesarul zilnic de calorii. O problema mai mare decat caloriile sunt grasimile saturate, periculoase pentru colesterol, inima sau care ingrasa. Rau. Iar meniul de la fast-food nu e deloc sarac in asa ceva.

Mancarea de acest tip se caracterizeaza prin empty calories. Adica ingrasa si nu hraneste propriu-zis. Nu mananci mai mult cantitativ, dar mananci mai consistent din punct de vedere caloric.

Lista cu efecte negative ar putea continua, dar noi incetinim un pic ritmul si intram in slow food mood. Adica invatam sa ne hranim sanatos, eficient, apreciem gustul si ingredientele si ne gandim putin si la mediu sau la animale.