Sisteme tehnologice pentru gestionarea fertilității solului în zona Botoșani la ferma SC Agraria SRL

O scurta prezentare a Orasului Botosani

Asezare: regiune cuprinsa între Siret si Prut, în extremitatea de nord - est a tarii, la granita cu Ucraina (la nord) si Republica Moldova (la est). La vest si sud se învecineaza cu judetele Suceava si Iasi. Orasul Botosanieste situat în zona de contact dintre regiunea dealurilor înalte de pe stânga vaii Siretului, în vest, si cea a dealurilor joase a Câmpiei Moldovei ce se întinde catre est. Dealurile din partea de vest a orasului fac parte din Podisul Sucevei – sectorul seii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri ( Dealul Sulita), si cu altitudini minime - 150 metri - în partea de sud-vest si nord-est. Intre relieful înalt din vest, cu caracter de coasta si cel de câmpie colinara din est, exista un culoar depresionar (uluc) în care este asezat municipiul Botosani.Teritoriul orasului propriu-zis are o suprafata de 4.132 ha, si un caracter usor alungit pe directia nord-sud . Altitudinea medie a orasului este de 163 metri, nedepasind decât exceptional 200 metri, în partea vestica. Caracteristic acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale (usor înclinate spre sud-est), cu pante slabe, cu vai foarte largi, cu interfluvii ca niste platouri si cu energie de relief redusa, în medie 30-40 metri.

CAPITOLUL 1 CONDITII PEDOCLIMATICE

În acest capitol sunt prezentate relieful, clima, solurile, flora şi fauna Judeţului Botosani.

Radiaţia solară globală, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distribuţie neuniformă în cursul anului. 40% din total revine perioadei de vară (iulie = 17 kcal/cm2),în timp ce iarna se realizează doar 10% (ianuarie = 2.2 kcal/cm2). Temperatura medie anualăa aerului scade odată cu creşterea altitudinii , fiind de 9,5 C în zona cu altitudini sub 200 m şi de cca 9 C la altitudini de peste 200m ,în special în partea vestică şi nordică a teritoriului. Cele mai mari valori medii lunare se

înregistrează în iulie (21,5 C ), iar cele mai mici valori se înregistrează în ianuarie (-3,9 C). Verile sunt călduroase şi cu frecvente perioade de secetă. Temperaturi sub 0 C se inregistrează din luna septembrie şi se prelungesc până în ultima decadă a lunii mai. Umezeala relativăa aerului are valori medii anuale de 75 -76 %. Cele mai mari valori lunare depăşesc 85 - 90 % iarna, iar cele mai reduse coboară până la 64 - 65 % vara. Important de menţionat este deficitul de umiditate din aer care se înregistrează în aprilie - mai (67 - 66%), influienţând negativ dezvoltarea vegetaţiei.

Relieful, predominant deluros.Unitatile sale sunt: Dealurile Siretului si Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasa a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (câmpia de lânga Prut) si spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podisului Moldovei, cu înaltimi de 300 m).Clima este temperat-continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii ( 8-9 C), cu precipitatii variabile, cu ierni sarace în zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vânturi predominante din nord-vest si sud-vest; Vegetatia naturala a orasului Botosani este caracteristica zonei de silvostepa, fiind formata în special din terenuri agricole si pajistile seculare ce ocupa locul fostelor paduri. În nord-vest se întind paduri de gorun, terenuri agricole si pajisti stepizate, iar în sud-vest fagete de deal si paduri amestecate de fag si gorun. În rest, vegetatia naturala este caracteristica solurilor de padure, cu fânete si izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile traditionale constau din: grâu, secara, orz, porumb, cartofi, sfecla de zahar, floarea-soarelui. Livezile ocupa suprafete relativ mici si predomina prunul si visinul, ciresul si parul, gutuiul si nucul.Fauna este formata din caprioara, iepuri, vulpi.Datorita condiitiilor mediul geografic (relief, clima, apa, roca si om), invelisul de sol din zona Botosani este foarte variat si cuprinde molisoluri, soluri hidromorfe, soluri halomorfe, soluri gleice, vertisoluri, soluri aluvio-coloviale. Predominante sunt molisolurile reprezentate prin cernoziomurile tipice si cernoziomurile levigate ( in diferite stadii de transformare)- slab, moderat si puternic. Aceste soluri s-au format pe marne, argile si depozite loessoidale, cu un caracter de lehm ceea ce explica formarea bulgarilor mari la aratura.