Situatia Daunatorilor pe Ultimii 5 Ani la Ocolul Silvic Timisoara

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Situatia Daunatorilor pe Ultimii 5 Ani la Ocolul Silvic Timisoara.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Fodor Ioan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Agronomie, Ecologie

Cuprins

CAPITOLUL I DATE GENERALE
1.SITUATIA TERITORIAL ADMINISTRATIVA
1.1.DATE DE IDENTIFICARE
1.2.VECINATATI, LIMITE
2.ORGANIZAREA TERITORIULUI
3.CONDITII STATIONALE SI DE VEGETATIE
3.1.ELEMENTE GENERALE PRIVIND CADRUL NATURAL
3.1.1.GEOMORFOLOGIE
3.1.2.GEOLOGIE
3.1.3.HIDROLOGIE
3.1.4.CLIMATOLOGIE
3.2.TIPURI DE SOL
3.3.TIPURI DE STATIUNE
3.4.TIPURI DE PADURE
CAPITOLUL II EVIDENTA BOLILOR, DAUNATORILOR SI FENOMENELOR NATURALE DIN ULTIMII 5 ANI
1.BOLI SI DAUNATORI
2.FENOMENE NATURALE
2.1.DOBORATURI DE VANT SI DE ZAPADA
2.2.INCENDII
2.3.ALTE FENOMENE
3.FENOMENE ANTROPICE
3.1.POLUAREA INDUSTRIALA
3.2.TEHNOLOGII NECORESPUNZATOARE DE RECOLTARE A LEMNULUI
4.DESCRIEREA PRINCIPALELOR SP. DE DAUNATORI
4.1.LYMANTRIA DISPAR
4.2.TORTRIX VIRIDANA
4.3.CERAMBIX CERDO
4.4.PLATYPOS CILINDRUS
4.5.ARMILLARIA MELLEA
4.6.CERATOCISTIS SP.
CAPITOLUL III METODE DE PREVENIRE SI COMBATERE APLICATE
1.PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR
2.PREVENIREA DOBORATURILOR SI RUPTURILOR DE VANT SI ZAPADA
3.PREVENIREA INCENDIILOR

Extras din document

CAP I DATE GENERALE

1.SITUATIA TERITORIAL ADMINISTRATIVA

1.1. DATE DE IDENTIFICARE

Din punctde vedere geografic Ocolul Silvic Timisoara este situat in partea de vest a tari, in bazinul nferior al riului Bega, pe versantul drept si,in mica masura, pe cel sting al Muresului, la limita nord-vestica a judetului Timis si o mica parte a judetului Arad.

Vegetatia forestiera ocupa suprafete compacte in zona colinara si de dealuri din partea nord-estica a ocolului si insular in cimpia adiacenta cu luncile respective, pina in lunca raului Mures in nord-vest.

Teritoriul este strabatut la limita sudica de (de la est la vest) de canalul Bega, care se extinde pana in lunca riului Mures,trecind prin zona stepei cu vegetatie forestiera slab reprezentata pana la ultimele ramificati ale dealurilor Lipovei.

Reteaua instalatilor de transport forestiere se racordeaza la drumuri comunale si judetene,ocolul fiind strabatut in diverse directii de drumuri publice si cai ferate

Sediul ocolului silvic se afla in Timisoara(str.Kogalniceanu nr. 6) la circa 4 km. De gara C.FR. Timisoara Nord, la 300 m de gara CFR. Timisoara Sud si in apropiere de D.E. 94 Bucuresti Timisoara

Teritorial, ocolul silvic este situat in raza a 20 de comune, dintre care cele din partea vestica sunt lipsite de vegetatie forestiera.

Fondul forestier administrat de O.S. Timisoara este impartit in noua unitati de productie fiind situat in raza teritoriala a 13 comune.

1.2. VECINATATI LIMITE

Ocolul silvic Timisoara este situat in partea nord –vestica a judetului, avand urmatoarele limite:

• la nord se limiteaza cu Ocolul silvic Pecica, incepand de la granita: pe Mures pana la Periam pe calea ferata pana la Gelu, pe drumul comunal prin Manastur-Vinga, pe drumul comunal spre Cruceni si apoi pe limite naturale pana la nord de Alios.Pe acest traseu limita dintre judetele Timis si Arad difera de cea dintre ocoale, situatia fiind reprezentata pe harta la scara 1:100.000.

• la est se limiteaza cu Ocolul silvicLipova, incepand de la calea ferata Timisoara-Lipova, limita coboara pe valea Beregsau pina la nord de Bogda, apoi pe drumuri si limite naturale pe la est de Sintar-Comeat, traversand valea Chizdiei pana in Cosari. De la Cosari se invecineaza cu Ocolulsilvic Lugoj, pe drumuri si limite naturale pana la valea Chizdiei, dupa care urmareste firul natural al acestsi vai pana la confluenta cu canalul Bega.

• la sud se invecineaza cu Ocolul silvic Lunca Timisului, limita fiind canalul Bega

• la vest limita este conventionala, fiind reprezentata de granita cu Yugoslavia

1.3TRUPURI DE PADURE

Fondul forestier al Ocolului silvic Timisoara este fragmentat, fiind alcatuita din numeroase trupuri de padurede diferite intinderi, concentrate indeosebi in extremitea ocolului. Acestea sunt situate intre terenuri agricole.

2.ORGANIZAREA TERITORIULUI

Actuala suprafata a Ocolului silvic Timisoara este de : 12 208,9 ha.

Organizarea Ocolului silvic Timisoara este urmatoarea:

• U.P. I PISCHIA

• U.P. II ALIOS

• U.P. III FORADIA

• U.P. IV SARLOTA

• U.P. V HONOS

• U.P. VI HERNEACOVA

• U.P. VII HODOS

• U.P.VIII PADUREA VERDE

• U.P. IX CENAD

Repartizarea suprafetelor pe categorii de folosinta:

• suprafata cu paduri:-arborete in productie…..10589 ha

• arborete in afara reglementarii productiei…..934,3 ha

• rachitarii…..5,5 ha

• terenuri de impadurit…..33,8 ha

• trenuri afectate gospodariri silvice…..622 ha

• terenuri ne productive…..2,3 ha

• terenuri scoase temporar din fondul forestier…..22 ha

In grupa I functionala s-au incadrat 3705,3 ha, din care 934,3 ha au functii exclusiv de protectie, restul avand in seundar si functii de productie de masa lemnoasa.

3.CONDITII STATIONALE SI DE VEGETATIE

3.1.ELEMENTE GENERALE PRIVIND CADRUL NATURAL

3.1.1.GEOMORFOLOGIE

Ocolul silvic Timisoara este situat in zona dealurilor de tip banato-crisan si a campiei Tisei, cu zone de campii aluvionale de lunca, in bazinul post tectonic, cuenergia de relief variind intre 10-25 m pentru 1000 m in zona de campie si 100-150 m pentru 1000 m in zona de dealuri.

Caracteristicile unitatilor de relief:

• dealuri de tip banato-crisan, prelungi, piemontane, pe depozite fluvio-lacustre-poliocene,monoclinale sau slab cutate, cu martori de eroziune si sisturi cristaline si eruptive, cu culmi prelungi fragmentate de vai largi cu terase

• campii piemontane joase, aluvio-proluviale, usor inclinate si cu fragmentare in general moderata, cu vai divergente si terase in evantai, care dispar treptat in aval

• cimpii de tip lunci, caracterizate prin importante acumulari de aluviuni pleistocene si halocene, prin vai putin adanci, albii parasite siterase ingropate

Geomorfologic, zona colinara de dealuri face parte din Piemonturile vestice, iar campia cu luncile din zona Campiei Tisei.

Formele de relief cele mai raspandite sunt versantii, care ocupa cca.83% din intinderea fondului forestier, urmati de campie 15% si luncile joase 2% cu nesemnificative reprezentari ale platourilor, coamelor si luncilor.

3.1.2.GEOLOGIE

Se disting urmatoarele unitati morfologicemajore:

• zona colinara : dealuri si coline pina la contactul cu cimpia sau luncile adiacente

• zona teraselor si luncilor

teritoriul care face obiectul studiului de amenajament este acoperit cu depozite recente dispuse peste formatiunile bazinului panonic.

3.1.3.HIDROLOGIE

Majorityatea teritoriului ocupat de arboretele studiate se afla in bazinul principal al raului Bega(zona de canal) si in mica masura in bazinul Muresului (U.P.IX Cenad)

Caracteristicile generale ale tuturor acestor vai este urmatoarea:debitul este foarte variabil, provocand inundatii in zona luncilor si campiei, ka ploi torentiale sau de lunga durata, avand bazine mari de , retentie sau secand in cea mai mare parte in perioadele secetoase , frecvent vara-toamna, mai ales in amonte. In lunci unde vaile formeaza meandre adanci, apa se mentine sub forma de balti si este impura.

.

3.1.4.CLIMATOLOGIE

Dupa Geografia Romaniei, incadrarea topoclimatica a ocolului este :

• tinutul climatic de deluri si podisuri joase, sub 300 m

• subtinutul climatic 5- al Dealurilor Banato-Crisane

• districtul de padure cu topoclimate complexe

26)Culuarul Muresului

27)Dealurile Crisene cu versanti expusi circulatiei de vest

Data fiind existenta a doua zone geomorfologice distincte(deal si campie)si climatul este diferit ,astfel :

• pentru zona dealurilor climatul este cel specific piemonturilor vestice,de tip banatean,cu clima relativ umeda,nori mai frecventi,precipitatii anuale destul de abundente si indice de ariditate de peste 30.

• pentru zona campiei si luncilor adiacente climatul este cel specific de campie vestica,cu clima suficient de umeda,la limita silvostepei,cu vanturi moderate,precipitatii mai reduse in zona piemonturilor,nebulozitate de asemeni mai redusa,cu indice de ariditate annual de 28-30.

3.2.TIPURI DE SOL

Sub influenta climei si a vegetatiei naturale, pe substratul litologic relativ uniform si relief predominant de versanti cu inclinari slabe si moderate, procesul de solificare s-a desfasurat in conditii bune, remarcandu-se preponderenta solurilor evoluate, din clasa argiluvisolurilor si cambisolurilor, care impreuna ocupa 97% din suprafata.

Fisiere in arhiva (1):

  • Situatia Daunatorilor pe Ultimii 5 Ani la Ocolul Silvic Timisoara.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE PROTECTIA MEDIULUI SPECIALIZAREA SILVICULTURA