Sivicultura, Geologie

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 77 în total
Cuvinte : 16600
Mărime: 7.85MB (arhivat)
Publicat de: Flaviu Lungu
Puncte necesare: 10

Cuprins

  1. CAPITOLUL 1. DATE CU CARACTER GENERAL 1
  2. 1.1. OBIECTIVE DE PROIECTARE 1
  3. 1.2. DATE GENERALE DESPRE OCOLUL SILVIC „BOCŞA ROMÂNĂ” 1
  4. 1.3. LOCALIZAREA, VECINĂTĂŢILE, LIMITELE ŞI HOTARELE UNITĂŢII DE PRODUCŢIE 2
  5. 1.3.1. LOCALIZAREA UNITĂŢII DE PRODUCŢIE X CERNOVĂŢ 2
  6. 1.3.2. VECINĂTĂŢI, LIMITE, HOTARE 3
  7. CAPITOLUL 2. STUDIUL CONDIŢIILOR STAŢIONALE 4
  8. 2.1. CONDIŢII GEOLOGICE, GEOMORFOLOGICE ŞI HIDROLOGICE 4
  9. 2.2. CONDIŢII CLIMATICE 5
  10. 2.3. CONDIŢII PEDOLOGICE 6
  11. 2.4. CARACTERIZAREA STAŢIONALĂ 7
  12. CAPITOLUL 3. STUDIUL VEGETAŢIEI FORESTIERE 10
  13. 3.1. TIPURI NATURALE DE PĂDURE 10
  14. 3.2. STRUCTURA FONDULUI FORESTIER 10
  15. CAPITOLUL 4. STUDIUL CONDIŢIILOR TEHNICO-ECONOMICE 13
  16. 4.1. ZONAREA FUNCŢIONALĂ A PĂDURILOR 13
  17. 4.2. BAZELE AMENAJISTICE 14
  18. CAPITOLUL 5. LUCRĂRI SILVOTEHNICE APLICATE ŞI REZULTATE OBŢINUTE 18
  19. 5.1. MODUL DE GOSPODĂRIRE ÎNAINTE DE PRIMA AMENAJARE UNITARĂ A FONDULUI FORESTIER NAŢIONAL 18
  20. 5.2. APLICAREA PREVEDERILOR AMENAJAMETELOR DIN TRECUT 18
  21. 5.3. CONCLUZII PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTELOR 19
  22. CAPITOLUL 6. STABILIREA POSIBILITĂŢII 20
  23. 6.1. STABILIREA POSIBILITĂŢII ÎN S.U.P. „A” 20
  24. 6.2. RECOLTAREA POSIBILITĂŢII ÎN S.U.P. „A” 21
  25. 6.3. STABILIREA POSIBILITĂŢII ÎN S.U.P „Q” 23
  26. 6.4. MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE 24
  27. 6.5. STABILIREA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE SECUNDARE 26
  28. 6.6. VOLUMUL TOTAL POSIBIL DE RECOLTAT (PRODUSE PRINCIPALE + CONSEVARE + PRODUSE SECUNDARE) 27
  29. CAPITOLUL 7. ALTE LUCRĂRI CULTURALE 29
  30. 7.1. LUCRĂRI DE AJUTORAREA REGENERĂRII NATURALE ŞI DE ÎMPĂDURIRE 29
  31. 7.2. REFACEREA ARBORETELOR SLAB PRODUCTIVE ŞI ÎNLOCUIREA CELOR CU COMPOZIŢII NECORESPUNZĂTOARE 30
  32. CAPITOLUL 8. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI 32
  33. 8.1. POTENŢIAL CINEGETIC 32
  34. 8.2. POTENŢIAL SALMONICOL 33
  35. 8.3. POTENŢIAL FRUCTE DE PĂDURE 33
  36. 8.4. POTENŢIAL CIUPERCI COMESTIBILE 33
  37. 8.5. RESURSE MELIFERE 33
  38. 8.6. MATERII PRIME PENTRU ÎMPLETITURI 34
  39. 8.7. ALTE PRODUSE 34
  40. CAPITOLUL 9. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER 35
  41. 9.1. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA DOBORÂTURILOR ŞI DOBORÂTURILOR DE VÂNT ŞI ZĂPADĂ 35
  42. 9.2. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR 35
  43. 9.3. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA POLUĂRII INDUSTRIALE 36
  44. 9.4. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA BOLILOR ŞI A ALTOR DĂUNĂTORI 36
  45. CAPITOLUL 10. STABILIRAEA TEHNOLOGIEI DE REGENERARE NATURALĂ A ARBORETELOR DIN S.U.P. „A” (CODRU REGULAT) 37
  46. 10.1. DOCTRINA TRATAMENTULUI 37
  47. 10.2. TEHNICA DE APLICARE A TRATAMENTULUI 38
  48. 10.3. OBSERVAŢII PRIVIND TRATAMENTUL 40
  49. 10.4. EVALUAREA TRATAMENTULUI 40
  50. CAPITOL 10.5 – APLICAREA PRACTICĂ A TRATAMENTULUI TĂIERILOR PROGRESIVE ÎN ŞLEAURI DE DEAL CU GORUN DIN U.P. X CERNOVĂŢ, O.S. BOCŞA ROMÂNĂ 41
  51. 10.5.1. TĂIEREA DE DESCHIDERE A OCHIURILOR 54
  52. 10.5.2. TĂIEREA DE LĂRGIRE A OCHIURILOR 59
  53. 10.5.2. TĂIEREA DE RACORDARE A OCHIURILOR 64
  54. CAPITOLUL 11. EVALUAREA ŞI EFICIENŢA LUCRĂRILOR PROIECTATE 68
  55. 11.1. ANTEMĂSURĂTOAREA LUCRĂRILOR DE EXECUTAT ÎN ANUL 2009 68
  56. 11.2. MĂSURI TEHNICO-ORGANIZATORICE ŞI NECESARUL FORŢEI DE MUNCĂ 69

Extras din proiect

CAPITOLUL 1. DATE CU CARACTER GENERAL

1.1. OBIECTIVE DE PROIECTARE

Proiectul de lucrări silvotehnice are drept scop stabilirea cadrului adecvat pentru executarea tratamentelor indicate pentru fiecare arboret şi ansamblul de arborete din cuprinsul unităţii de producţie X Cernovăţ, în vederea satisfacerii depline a sarcinilor gospodăririi silvice, cu eficienţă economică şi ecologică.

1.2. DATE GENERALE DESPRE OCOLUL SILVIC

„BOCŞA ROMÂNĂ”

Fondul forestier din Ocolul Silvic Bocşa Română face parte din punct de vedere geografic din subprovincia Piemonturilor vestice, ţinutul sudic (Piemonturile bănăţene), ocupând ultimele prelungiri ale Munţilor Semenic şi Dognecei, dealurile Dognecei, Pogoniciului şi Buziaşului şi o zonă de câmpie înaltă din Câmpia Pogoniciului, expoziţia generală fiind vestică datorită direcţiei de scurgere a pricipalelor râuri (Bârzava, Pogonici şi Caraş).

Teritorial ocolul se încadrează în următoarele coordonate geografice:

• 21°60' - 29°75' latitudine estică

• 45°22' - 45°40' latitudine nordică

Din punct de vedere tertorial, întreg fondul forestier din Ocolul Silvic Bocşa Română este situat în judeţul Caraş Severin, pe raza a şapte comune şi a oraşului Bocşa. Principalele căi de acces în zonă sunt drumul naţional Reşiţa – Timişoara şi drumurile judeţene Berzovia – Vermeş şi Reşiţa – Oraviţa. Ocolul are în componenţă şase unităţi de producţie a căror situaţie este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabelul 1. Situaţia teritorial administrativă a ocolului silvic Bocşa Română

Unitatea de protecţie Situaţia

administrativă Distanţa medie

Km, până la:

Nou Vechi

Denumire Nr. Denumire Nr. Judeţ Comună Ocol Gară

Vermeş

I

Vermeş

I

Caraş Severin Vermeş

25

6

Ramna

Ersig

II

Ersig

II

Caraş Severin Vermeş

14

5

Ramna

Berzovia

Măureni

Dumbrava

III

Dumbrava

III

Caraş Severin Ramna

10

4

Vermeş

Ocna de Fier

VIII

Ocna de Fier

VIII

Caraş Severin Oraş Bocşa

8

7

Ocna de Fier

Doclin

Dognecea IX Dognecea IX Caraş Severin Dognecea 22 14

Cernovăţ X Cernovăţ X Carş Severin Doclin 18 15

Sediul Ocolului Silvic Bocşa Română se află în Oraşul Bocşa, oraş situat la 16 km de municipiul Reşiţa. Gările de acces şi cu posibilităţi de încărcare, spre care este dirijată masa lemnoasă, care s-au luat în calcul şi pentru care s-au determinat distanţele prezentate în tabelul de mai sus, sunt gara Bocşa – Vasiova şi staţia Berzovia.

Repartizarea fondului forestier proprietate publică pe unităţi teritorial-administratrive (comune, oraşe) şi pe unităţi de producţie este următoarea:

Tabelul 2. Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritorial - administrative

Unitatea teritorial administrativă Unitatea de producţie Total

I

Vermeş II

Ersig III

Dumbrava VIII

Ocna de Fier IX

Dognecea X

Cernovăţ ha %

Comuna Berzovia - 9,9 - - - - 9,9 -

Oraş Bocşa - - - 1125,7 - - 1125,7 7

Comuna Doclin - - - 271,9 - 3567,0 3838,9 25

Comuna Dognecea - - - - 4478,7 - 4478,7 29

Comuna Măureni - 30,3 - - - - 30,3 -

Comuna ocna de Fier - - - 1497,3 - - 1497,3 10

Comuna Ramna 177,0 73,2 1593,3 - - - 1843,5 12

Comuna vermeş 1055,8 1445,7 2,0 - - - 2503,5 17

Total (ha) 1232,8 1559,1 1595,3 2849,9 4478,7 3567,0 15327,8 100

1.3. LOCALIZAREA, VECINĂTĂŢILE, LIMITELE ŞI HOTARELE UNITĂŢII DE PRODUCŢIE

1.3.1. LOCALIZAREA UNITĂŢII DE PRODUCŢIE

X CERNOVĂŢ

Unitatea de productie X Cernovăţ, în suprafaţă totală de 3567,0 ha, face parte din Ocolul silvic Bocşa Română, Direcţia Silvică Resiţa din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA.

Geografic, pădurile acestei unităţi de producţie fac parte din subprovincia Piemonturilor vestice, ţinutul sudic (piemonturile bănăţene) pe versantul vestic al Muntelui Viilor Dognecei, în doua mari bazine hidrografice: al Bârzavei şi al Caraşului.

Suprafaţa unităţii este situată în raza teritorială a comunei Dognecea, judeţul Caraş Severin.

1.3.2. VECINĂTĂŢI, LIMITE, HOTARE

Unitatea de producţie X Cernovăţ are limitele, hotarele şi vecinătăţile menţionate în tabelul de mai jos:

Puncte cardinale

Vecinătăţi Limite

Hotare

Felul Denumirea

N U.P. II Ersig

U.P. III Dumbrava

U.P. VIII Ocna de Fier naturală

artificială

naturală Râul Bârzava

D.N. Timişoara – Reşiţa

Dealul Viilor Liziera pădurii

Liziera păduriiî

Dealul Viilor

E U.P. IX Dognecea naturală Culmea Moşului Culmea Moşului

S

O.S. Oraviţa naturală

naturală

naturală Culmea Colacului

Culmea Calina

Culmea Mălana Culmea Colacului

Culmea Calina

Culmea Mălana

V O.S. Lunca Timişului convenţională Limită judeţ Liziera pădurii

Tabelul 3. Vecinătăţi, limite, hotare

Fondul forestier este constituit din 4 bazinete de pădure. Procentul de împădurire al teritoriului este de aproximativ 40%.

Accesul în unitatea de producţie se face pe calea ferată Reşiţa – Berzovia şi pe drumurile publice Reşiţa – Surduc şi Berzovia – Doclin, la care sunt racordate drumurile forestiere existente ( Valea Gârlişte, Valea Ciobanu, Cernovăţ, Mălana şi Culmea Moşului).

Masa lemnoasă este dirijată în totalitae spre staţia Berzovia, precum şi spre diverse depozite din zonă.

Preview document

Sivicultura, Geologie - Pagina 1
Sivicultura, Geologie - Pagina 2
Sivicultura, Geologie - Pagina 3
Sivicultura, Geologie - Pagina 4
Sivicultura, Geologie - Pagina 5
Sivicultura, Geologie - Pagina 6
Sivicultura, Geologie - Pagina 7
Sivicultura, Geologie - Pagina 8
Sivicultura, Geologie - Pagina 9
Sivicultura, Geologie - Pagina 10
Sivicultura, Geologie - Pagina 11
Sivicultura, Geologie - Pagina 12
Sivicultura, Geologie - Pagina 13
Sivicultura, Geologie - Pagina 14
Sivicultura, Geologie - Pagina 15
Sivicultura, Geologie - Pagina 16
Sivicultura, Geologie - Pagina 17
Sivicultura, Geologie - Pagina 18
Sivicultura, Geologie - Pagina 19
Sivicultura, Geologie - Pagina 20
Sivicultura, Geologie - Pagina 21
Sivicultura, Geologie - Pagina 22
Sivicultura, Geologie - Pagina 23
Sivicultura, Geologie - Pagina 24
Sivicultura, Geologie - Pagina 25
Sivicultura, Geologie - Pagina 26
Sivicultura, Geologie - Pagina 27
Sivicultura, Geologie - Pagina 28
Sivicultura, Geologie - Pagina 29
Sivicultura, Geologie - Pagina 30
Sivicultura, Geologie - Pagina 31
Sivicultura, Geologie - Pagina 32
Sivicultura, Geologie - Pagina 33
Sivicultura, Geologie - Pagina 34
Sivicultura, Geologie - Pagina 35
Sivicultura, Geologie - Pagina 36
Sivicultura, Geologie - Pagina 37
Sivicultura, Geologie - Pagina 38
Sivicultura, Geologie - Pagina 39
Sivicultura, Geologie - Pagina 40
Sivicultura, Geologie - Pagina 41
Sivicultura, Geologie - Pagina 42
Sivicultura, Geologie - Pagina 43
Sivicultura, Geologie - Pagina 44
Sivicultura, Geologie - Pagina 45
Sivicultura, Geologie - Pagina 46
Sivicultura, Geologie - Pagina 47
Sivicultura, Geologie - Pagina 48
Sivicultura, Geologie - Pagina 49
Sivicultura, Geologie - Pagina 50
Sivicultura, Geologie - Pagina 51
Sivicultura, Geologie - Pagina 52
Sivicultura, Geologie - Pagina 53
Sivicultura, Geologie - Pagina 54
Sivicultura, Geologie - Pagina 55
Sivicultura, Geologie - Pagina 56
Sivicultura, Geologie - Pagina 57
Sivicultura, Geologie - Pagina 58
Sivicultura, Geologie - Pagina 59
Sivicultura, Geologie - Pagina 60
Sivicultura, Geologie - Pagina 61
Sivicultura, Geologie - Pagina 62
Sivicultura, Geologie - Pagina 63
Sivicultura, Geologie - Pagina 64
Sivicultura, Geologie - Pagina 65
Sivicultura, Geologie - Pagina 66
Sivicultura, Geologie - Pagina 67
Sivicultura, Geologie - Pagina 68
Sivicultura, Geologie - Pagina 69
Sivicultura, Geologie - Pagina 70
Sivicultura, Geologie - Pagina 71
Sivicultura, Geologie - Pagina 72
Sivicultura, Geologie - Pagina 73
Sivicultura, Geologie - Pagina 74
Sivicultura, Geologie - Pagina 75
Sivicultura, Geologie - Pagina 76
Sivicultura, Geologie - Pagina 77

Conținut arhivă zip

  • Sivicultura, Geologie.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnologia Creșterii Cabalinelor

1.Importanta cresterii cabalinelor Munca sau forta de tractiune este principala productie de economica realizata de cabaline in conditii de...

Ecotehnica cultivării tutunului și hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Lepidoptere

FLUTURELE ALB AL VERZEI - PIERIS BRASSICAE Fluturele alb al verzei este raspandit in majoritatea tarilor din Europa, in Asia (Japonia) si in...

Ai nevoie de altceva?